Seceta reprezintă principalul risc pentru fermierii români în 2025. Aceștia vor subvenții APIA mai mari, irigații și modificarile promise la legea arendei, reiese din studiul „Carta Albă a Agriculturii din România 2025”, realizat de IMM România.

Subvenții APIA legea arendei irigații seceta carta alba a agriculturii — Credit foto: istockphoto.com/curtoicurto

IMM România lansat a doua ediţie a studiului „Carta Albă a Agriculturii din România”, care prezintă evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani.

În contextul schimbărilor economice şi climatice globale, documentul oferă o imagine de ansamblu detaliată a sectorului agricol, susţinută de date statistice, interviuri şi analize economice realizate în anul 2025.

Studiul se concentrează pe situaţia IMM-urilor agricole, punând accent pe strategii de dezvoltare, acces la finanţare, resurse umane şi dinamica pieţei.

Analiza se bazează pe 439 de chestionare completate de întreprinderi agricole, completate cu date statistice oficiale, interviuri cu fermieri și comparații internaționale.

Documentul se concentrează pe situația IMM-urilor agricole, abordând teme esențiale precum accesul la finanțare, resursele umane, politicile de sprijin, riscurile climatice, mediul de afaceri și transformarea digitală a agriculturii.

Potrvit documentului, agricultura rămâne un pilon fundamental al economiei naționale, contribuind cu aproximativ 4,1% la PIB în anul 2024, conform datelor INS și Eurostat.

România se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată și pe locul 7 ca valoare a producției agricole, cu o contribuție estimată la 22,2 miliarde euro în 2023.

Cu toate acestea, productivitatea per hectar rămâne sub media europeană, din cauza fragmentării terenurilor, deficitului de infrastructură rurală și expunerii la riscurile climatice.

CITEȘTE ȘI: Producții cereale 2025: Codași la productivitate! – Revista Ferma

Din punct de vedere al resurselor umane, aproximativ 18–20% din populația activă a României este implicată în agricultură – un procent semnificativ mai ridicat față de media Uniunii Europene (aprox. 4%).

PRINCIPALELE RISCURI ȘI PROVOCĂRI PENTRU FERMIERII ROMÂNI

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare structurală pentru agricultura românească. Potrivit datelor din lucrare, 94% dintre fermieri afirmă că activitatea lor este afectată de schimbările climatice, iar 71,5% indică seceta drept principal risc.

În același timp, doar 33% dintre fermieri se declară pregătiți pentru adaptarea la schimbările climatice, ceea ce subliniază necesitatea investițiilor urgente în infrastructura de irigații, drenaj și tehnologii verzi.

Pe plan economic, creșterea costurilor inputurilor agricole și a energiei este considerată cea mai presantă problemă (91% dintre respondenți), urmată de instabilitatea legislativă (79%) și volatilitatea prețurilor produselor agricole (94%).

De asemenea, 65% dintre fermieri reclamă lipsa forței de muncă, iar 49% semnalează dificultăți în recrutarea personalului calificat.

CE VOR FERMIERII ROMÂNI ÎN 2025

Cele mai importante aspecte semnalate în cadrul analizei pentru anul 2025 sunt următoarele:

Principalele măsuri de sprijin în agricultură sunt:

subvenţii APIA/ajutoare – 39,50% dintre respondenți
TVA redus la 9% – 34,50%
impozitul pentru microîntreprinderi – 26,75%

Principalele nevoi de politici publice dorite în agricultură de fermieri sunt:

subvenţii APIA mai mari – 30,5%
dezvoltarea sistemului de irigaţii – 33%
modificarea legii arendei – 39,75%

În 2024, doreau subvenții APIA mai mari 38% dintre cei care au răspuns întrebărilor studiului, dezvoltarea sistemului de irigaţii – 26,5%, modificarea Legii arendei – 24,75% și modificarea Legii pentru vânzare/cumpărare de terenuri agricole – 24,75%.

DETALII AICI: Care este profilul antreprenorului român din agricultură

Cele mai importante riscuri financiare semnalate de antreprenorii din agricultură în 2025 au fost:

veniturile slabe – 37,33%
resursele insuficiente pentru plată – 30,77%

Principalele riscuri privind piaţa menţionate de respondenţi au fost:

costul materiilor prime şi energiei – 56,05%
preţul recoltelor produselor – 38,62%
concurenţa mare – 34,66%

Salariul mediu net în agricultură a fost de aproximativ 3.972 lei pe lună, cu aproximativ 20% mai mic decât salariul mediu naţional, ca urmare a renunţării din acest an la facilităţile pentru salariul minim.