În Câmpia de Vest, unde fiecare picătură de ploaie contează, Kristian Mihalci, inginer agronom şi şef de fermă la PIN Consult Agroland din localitatea Şepreuş, trage un semnal de alarmă cu privire la presiunile tot mai mari care apasă asupra fermierilor: lipsa predictibilităţii economice, volatilitatea preţurilor şi condiţiile climatice tot mai dure.
„Dobânzile astea infernale ne creează mari greutăţi. Tot mai puţine investiţii se fac în agricultură din cauza dobânzilor prea mari la credite. De altfel, clima şi băncile ne trag cel mai mult în jos”, declară fermierul, vizibil afectat de provocările tot mai dure ale unui sector strategic ignorat.
68 de bani kilogramul de orz – o batjocură!
Problema nu e doar lipsa finanţării avantajoase. Volatilitatea preţurilor la cereale face imposibilă planificarea pe termen mediu şi lung, descurajând investiţiile şi afectând încrederea fermierilor în capacitatea lor de a-şi menţine afacerea pe linia de plutire. „Când preţul grâului e la un nivel atât de jos, n-ai cum să faci faţă. La momentul la care am început recoltatul la orz, mi se oferea 68 de bani pe kilogram. O bătaie de joc. Nici nu mai merita să recoltez la banii ăştia”, spune Kristian.
Acum mai bine de un deceniu, când s-a mutat în Arad, grâul se vindea cu 70 de bani pe kilogram, dar contextul era complet diferit. „Îmi amintesc că în 2013 kilogramul de grâu se vindea cu 70 de bani. Dar între timp arenda s-a dublat şi costurile pe hectar au crescut foarte mult. Inputurile, la fel. Cum să supravieţuieşti în aceste condiţii?”, se întreabă pe bună dreptate tânărul de 39 de ani.
Porumbul, cultura dominantă… şi cu cele mai mari riscuri
Chiar dacă grâul nu a excelat din punct de vedere al producţiei anul acesta, calitatea materialului recoltat a fost peste aşteptări. De pe cele 160 de hectare cultivate cu grâu a obţinut o medie de 5,3 tone/ha. La orz, producţia medie a fost de 5,1 tone la hectar, la o suprafaţă de 65 de hectare.
La porumb ar vrea să renunţe, pe cât posibil, deşi anul acesta a alocat o suprafaţă generoasă de 240 de hectare. Chiar dacă porumbul e cultura dominantă în 2025, aşteptările sunt foarte scăzute în acest moment. „Din ultimii cinci ani, trei au fost gaură şi doi pe plus. Seceta este cea care ne afectează cel mai tare”, a ţinut să precizeze agronomul.
Năutul, o încercare de diversificare
În faţa nesiguranţei climatice şi a instabilităţii pieţei cerealelor, Kristian Mihalci caută soluţii. Anul acesta a semănat pentru prima dată năut, pe o suprafaţă de 20 de hectare. O alegere curajoasă, dar strategică, ce ar putea deveni o alternativă viabilă în contextul schimbărilor climatice. „Pe viitor mi-aş putea extinde suprafeţele cultivate cu năut”, admite Kristian, mizând pe o cultură care tinde să devină din ce în ce mai apreciată la nivel global şi cu o rezistenţă mai bună la secetă.
