Peste o sută de mii de salcâmi plantaţi în decurs de numai doi ani ar putea fi soluţia pentru Cosmin Micu în faţa invaziilor de şoareci, care au devenit o adevărată pacoste pentru fermierii din zona de vest a ţării, şi nu numai.
După ce ani de zile s-a luptat cu presiunea şoarecilor de câmp, tânărul fermier din Mănăştur, judeţul Arad, pare să fi găsit în sfârşit antidotul: refacerea habitatelor prădătorilor naturali ai rozătoarelor. Totul a pornit de la o discuţie cu reputatul agronom Lucian Buzdugan. „Ne aflam într-o vizită în Cuba şi la un moment dat l-am întrebat cum ar proceda dacă s-ar confrunta cu o astfel de situaţie în Insula Mare a Brăilei. Iar răspunsul său a fost cât se poate de clar – ar crea un habitat natural pentru speciile prădătoare şoarecelui. În cazul meu e vorba de vultur, vânturelul de seară, vulpe sau şacal”, ne-a explicat Cosmin.
În 2022 a pus primii 3.000 de puieţi
Urmând sfatul fostului administrator al celei mai mari exploataţii agricole din Uniunea Europeană, arădeanul a trecut la fapte şi în primăvara anului 2022 a plantat primii 3.000 de puieţi de salcâm. Ulterior, chiar în toamna acelui an, a mai plantat 50.000 de pomişori. Un an mai târziu a plantat încă 50.000 de puieţi, iar acum în februarie a pus în pământ alţi 30.000 de salcâmi.
8 hectare de liziere
„Am reuşit să fac vreo 7-8 hectare de liziere şi continui, an de an, să plantez. Nu este tocmai o treabă uşoară. Pentru că e nevoie de lucrări de întreţinere până când pomii ating maturitatea deplină. În cazul în care ai o primăvară ploioasă, buruienile invadează puieţii de salcâmi şi trebuie să vii în jurul lor să sapi sau să erbicidezi. Dar şi aici sunt anumite provocări, pentru că erbicidul ar putea ajunge pe frunze, ceea ce în cele din urmă ar duce la uscarea salcâmilor”, a constatat Cosmin Micu.
Beneficii vizibile
Deşi pentru un fir de salcâm a plătit între 50 şi 60 de bani, costurile de plantare şi întreţinere sunt substanţiale. Cu toate astea, Cosmin consideră că investiţia merită pentru beneficiile pe care le va aduce pe termen lung. Deja, proiectul începe să dea roade. Anul trecut, s-a observat o creştere semnificativă a populaţiei de vânturei şi vulturi, care au început să cuibărească în zonă şi să vâneze şoarecii de câmp. „Este uimitor să vezi cum aceste păsări îşi fac loc în ecosistemul recreat şi cum ajută la controlul dăunătorilor”, spune fermierul. În plus, lizierele de salcâmi oferă protecţie împotriva vânturilor puternice şi contribuie la combaterea secetei şi a eroziunii solului.
Schema de plantare
Cu aceste perdele de salcâm, Cosmin şi-a propus împrejmuirea tuturor parcelelor comasate, pentru a proteja culturile agricole, dar şi pentru a crea un habitat natural păsărilor prădătoare. A montat chiar şi cuşti special pentru a găzdui aceste zburătoare sălbatice. Materialul săditor l-a cumpărat de la o companie de lângă Oradea.
„Este salcâmul pe care îl ştie toată lumea. Nu este un salcâm special. Poate creşte ca un copac sau în formă de tufă. La liziere e bine să fie în formă de tufă. Dacă ar creşte ca un copac, nu ai avea o protecţie la bază, mai ales împotriva vânturilor. De aceea, când salcâmii ajung la înălţimea de 50 cm până la un metru, le fac o tăietură cu foarfeca şi atunci ei ramifică în mai multe direcţii”, ne-a povestit tânărul fermier. Schema de plantare pe care a folosit-o este de 2 metri distanţă între rânduri şi 2 metri între plante pe rând. Dacă îi plantezi mai des, e mai complicat să-i faci să ramifice de jos. Astfel, pomii vor creşte în înălţime, iar crengile de jos s-ar usuca din cauza concurenţei.
Securizarea producţiilor prin irigaţii
În ceea ce priveşte irigaţiile, în care a investit sume importante de bani în ultimii ani, Cosmin speră ca anul acesta să-şi poată mări suprafaţa irigată cu încă 126 de hectare. E vorba de o parcelă compactă pe care o va aloca pentru a cultiva grâu şi porumb. În felul acesta îşi doreşte securizarea producţiilor, dar şi eficientizarea costurilor pe hectar. În prezent, acesta poate iriga doar 411 hectare din cele 1.500 pe care le exploatează.
Tânărul fermier a testat până acum mai multe sisteme de irigat. Din experienţa sa, cel mai eficient este sistemul cu pivoţi. „Costul în sine al irigării nu e scump. Pe mine mă costă 1.383 de lei pe hectar doar energia consumată în sistemul de irigare cu pivot. Fără a lua în calcul amortismentele. Aici mai adăugăm, desigur, apa”, ne-a mărturisit el.
Citeşte şi:
Irigaţiile – asigurarea de secetă a lui Cosmin Micu
Irigare prin picurare
Alte 58 de hectare sunt irigate prin picurare. În acest caz, însă, eficienţa economică nu a fost deocamdată dovedită. „Am obţinut anul trecut 12 tone de porumb la hectar, dar cu cea mai mare cantitate de apă aplicată. Cred că nu a fost bine echilibrat sistemul. Din câte am înţeles ar fi şi o eroare de proiectare. O conductă prea mică în diametru care limitează presiunea”, a constatat Cosmin.
O şansă ratată?
În opinia sa, România pierde enorm din cauza lipsei de interes din partea statului, care a neglijat total acest subiect. „Nu există nici un fel de viziune din partea autorităţilor care să vizeze un obiectiv strategic cum este cel al irigaţiilor. România este vascularizată de râuri şi pârâuri şi cu toate acestea fermierii nu au acces la aceste surse de apă. Ar trebui să existe linii de finanţare speciale pentru investiţii în sistemele de irigaţii. Eu am două lagune făcute cu nişte cheltuieli fantastice. Plus că durează foarte mult partea de avizare şi de proiectare, care implică alte costuri”, a concluzionat arădeanul.
Aşadar, analizând situaţia de faţă putem spune că integrarea perdelelor forestiere cu un sistem de irigaţii bine pus la punct ar putea transforma agricultura românească într-un sector mult mai rezilient în faţa schimbărilor climatice. În plus, astfel de iniţiative ar putea contribui la stabilizarea ecosistemelor, la reducerea pierderilor de sol şi de apă, dar şi la crearea unui mediu mai prietenos pentru biodiversitate.
