Bugetul alocat pentru agricultura României în anul 2025 reflectă ambițiile guvernului de a sprijini dezvoltarea acestui sector esențial, după cum afirmă ministrul Florin Barbu, însă ridică întrebări despre sustenabilitatea acestuia, având în vedere dependența majoră de fondurile europene.
Bugetul Ministerului Agriculturii al României pentru anul 2025 a fost anunțat, de către ministrul agriculturii, Florin Barbu ca un pas semnificativ către dezvoltarea sectorului agricol românesc, axându-se pe investiții majore în irigații, zootehnie, procesarea produselor alimentare și sprijinirea fermierilor.
Totuși, un aspect esențial al acestui buget ridică întrebări importante: dependența considerabilă de fondurile europene. Aproape 70% din bugetul Ministerului Agriculturii provine din fonduri europene, doar 30 de procente fiind alocate din bugetul național. Deși fondurile europene sunt esențiale pentru agricultura românească, această dependență majoră poate pune în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sectorului agricol, în special în contextul schimbărilor economice și politice externe.
Agricultura României, dependentă de fondurile UE
Bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2025 este de 5 miliarde de euro în credite bugetare, iar la acestea se adaugă aproximativ 7,5 miliarde de euro în credite de angajament. Însă, aproape 70% din aceste fonduri provin din fonduri europene, ceea ce înseamnă că peste 8 miliarde de euro din totalul de aproximativ 12,5 miliarde de euro alocate pentru agricultură în 2025 vor depinde de politica Uniunii Europene.
Această structură bugetară ridică un semn de întrebare în ceea ce privește autonomia financiară a agriculturii românești. Oricare modificare a politicilor agricole ale UE, scăderea fondurilor alocate pentru România sau o schimbare în regulile de accesare a acestora poate afecta grav dezvoltarea agriculturii autohtone.
Această dependență ridică o problemă semnificativă, având în vedere că România nu controlează în totalitate accesul la aceste fonduri. Chiar și cu un buget masiv de 12,5 miliarde de euro, România riscă să devină vulnerabilă în fața fluctuațiilor economice și geopolitice.
De exemplu, în cazul în care Uniunea Europeană decide să reducă alocările financiare pentru statele membre sau să adopte măsuri de austeritate, impactul asupra agriculturii românești ar putea fi major, afectând investițiile în irigații, zootehnie și procesare.
Alocările din bugetul de stat: Prea puține pentru a reduce vulnerabilitățile României
Un alt punct critic este alocarea insuficientă din bugetul național. Din totalul celor 12,5 miliarde de euro destinate agriculturii, doar 30% provine din bugetul de stat. În acest context, statul român nu investește suficient în infrastructura agricolă internă, iar dependența de fondurile externe face ca sectorul agricol să nu beneficieze de un suport constant și stabil pe termen lung.
Acesta este un semnal de alarmă privind lipsa unei strategii interne solide care să susțină dezvoltarea sustenabilă a agriculturii românești fără a depinde aproape exclusiv de finanțările externe.
În lipsa unei strategii interne clare, România riscă să devină dependentă de variabile externe care nu pot fi controlate. De exemplu, în sectorul irigațiilor, Ministerul Agriculturii alocă 2,5 miliarde de lei pentru credite de angajament și 1 miliard de lei pentru continuarea celor 41 de șantiere de irigații din țară. De asemenea, pentru infrastructura secundară de irigație, sunt alocate 500 de milioane de euro.
În aceste condiții, un sprijin mai consistent din partea bugetului național ar putea asigura dezvoltarea unui sistem de irigații mai rezilient și mai puțin dependent de fluctuațiile financiare externe.
Investițiile în apă și energie: o măsură esențială, dar insuficient susținută
Într-o perioadă marcată de secete recurente și de provocările schimbărilor climatice, investițiile în irigații și în sprijinirea fermierilor devin din ce în ce mai urgente. Bugetul pentru anul 2025 prevede o sumă record de peste 100 de milioane de euro pentru asigurarea apei gratuite și pentru decontarea a 50% din energia consumată de organizațiile de udători.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a sprijini fermierii români să facă față secetelor și să își asigure producțiile, însă rămâne de văzut dacă aceste alocări vor fi suficiente pe termen lung, mai ales având în vedere dependența de fondurile europene pentru implementarea lor.
Zootehnia: 8,7 milioane de porci în următorii 4 ani!
Zootehnia rămâne un sector prioritar, iar Ministerul Agriculturii a alocat resurse pentru acest domeniu. De exemplu, fermele de reproducție de porci și păsări au beneficiat de investiții considerabile, iar în 2025 România va produce peste 100 de milioane de pui și 1,5 milioane de purcei, promite Florin Barbu.
Totodată, ministrul vizează o creștere a producției de porci în zona industrială, cu un obiectiv de 8,7 milioane de porci în următorii patru ani.
În lipsa unor mecanisme financiare interne mai robuste, sectorul zootehnic ar putea rămâne vulnerabil în fața unor modificări ale politicii europene sau ale reglementărilor financiare.
Procesarea alimentară
Sectorul de procesare al produselor alimentare din România beneficiază de o sumă record de 1,2 miliarde de euro, semnându-se deja contracte pentru investiții în acest domeniu. În plus, Ministerul Agriculturii vizează semnarea unor contracte de 1,7 miliarde de euro în următorii trei ani pentru modernizarea și extinderea unităților de procesare.
Totuși, toate aceste investiții se bazează în mare parte tot pe fonduri europene, deși procesarea alimentară poate contribui semnificativ la creșterea economiei și scăderea deficitului comercial.
România trebuie să investească mai mult din bugetul propriu
În final, chiar dacă bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2025 vizează investiții importante în irigații, zootehnie și procesare, România trebuie să dezvolte un sistem agricol care să se bazeze mai mult pe resursele interne, să crească alocările din bugetul de stat și să își construiască o strategie pe termen lung care să reducă dependența de fluctuațiile externe.
