Specialiştii ASAS, împreună cu MADR au încercat să ofere o mână de ajutor şi au elaborat un ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.

AGROTEHNICA, VERIGA DE BAZĂ!

Principalul aspect asupra căruia se concentrează noul ghid este acela al secetei extreme. „Constatăm creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenului de secetă severă ce afectează atât sectorul agricol, cât şi România ca şi furnizor de securitate alimentară”, se spune în preambulul documentului.
Conform cercetătorilor ASAS, actuala secetă s-a instalat în toamna anului trecut şi s-a accentuat din cauza unei ierni calde, fără precipitaţii. Pânza freatică a înregistrat o coborâre semnificativă în profunzimea solului, nemaiavând capacitatea de a asigura franja capilară din zona de aprovizionare a sistemului radicular al plantelor de cultură, cu efecte negative directe asupra culturilor semănate în toamnă şi mai pronunţate asupra celor semănate în primăvară.
În acest context, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice caută soluţii de prevenire şi atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu acest ghid, în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătăţirea practicilor agronomice în condiţii de secetă.

CONSERVAREA APEI DIN SOL

Cele mai importante principii avute în vedere la elaborarea ghidului sunt legate de:
1. Conservarea apei în sol
2. Adaptarea rotaţiei culturilor de toamnă (cereale şi rapiţă) la specificul situaţiei din zona de cultură
3. Alegerea soiurilor recomandate cu toleranţă şi/sau rezistenţă la secetă
4. De asemenea, sunt aduse în atenţie şi considerate a fi cele mai recomandabile pentru conservarea apei din sol tehnici de înfiinţare a culturilor de tip conservativ (agricultură regenerativă), cum ar fi: lucrările minime ale solului (minimum-till), lucrarea solului în benzi (strip-till) ori semănatul direct (no-till). Oricare din aceste tehnici poate fi aplicată în urma unei lucrări superficiale de dezmiriştire, efectuată cât mai repede după recoltatul plantei premergătoare sau, dacă este posibil, concomitent cu recoltarea culturii premergătoare.

REGULI DE SEMĂNAT SCHIMBATE

Pentru toate culturile de toamnă, în condiţii de secetă accentuată, asolamentul şi rotaţia culturii devin elemente secundare la înfiinţarea culturilor. Din cauza secetei pedologice prelungite, în unele zone rotaţia nu va mai putea fi respectată din cauza imposibilităţii pregătirii terenului pentru semănat.
În aceste condiţii este de preferat ca:
• Semănatul grâului să aibă loc după culturile de: mazăre, cartofi timpurii, borceaguri, rapiţă şi orz/orzoaică, dezmiriştite, limitând-se pe cât posibil semănatul în monocultură.
• Culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, soia) pot fi luate în calcul ca premergătoare în cazul în care regimul pluviometric revine la normal, ţinând cont de ajustările necesare în combaterea bolilor (porumb) şi nutriţie (floarea-soarelui).
• În cazul rapiţei, se recomandă evitarea cultivării după crucifere (muştarul), floarea-soarelui, soia, fasole şi năut, din cauza atacului de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum) sau a dăunătorilor comuni. Se va evita cu desăvârşire monocultura!
• În cazuri extreme, grâul se poate amplasa după grâu (1 an) cu măsuri speciale de protecţie împotriva agenţilor patogeni şi dăunătorilor specifici.
• Orzul se poate semăna după grâu.

BUNE PRACTICI DIN 9 FERME

Referitor la dezmiriştire, ideea principală este ca aceasta să se facă superficial şi cât mai curând, dacă nu chiar concomitent cu recoltarea culturii premergătoare.
Pentru semănat se recomandă utilizarea unor seminţe de bună calitate, din soiuri şi hibrizi adaptaţi la condiţiile locale şi la secetă. Lucrările de semănat se vor face în funcţie de tipul utilajului folosit. Adâncimea va fi decisă în funcţie de umiditatea din sol, astfel ca sămânţa să beneficieze de maximum de apă.
În caz de uscăciune extremă, se seamănă superficial. Perioada indicată este, pentru cultura de grâu, finalul lui septembrie până la finalul lunii octombrie, iar pentru cultura de orz, prima decadă a lunii octombrie. În cazul covoarelor vegetale, acestea se recomandă a fi semănate doar în condiţii de umiditate optimă şi cu specii adaptate sezonului rece.
Ghidul mai conţine o serie de sfaturi utile, menite de a ajuta fermierii pe timp de secetă.
Ceea ce este cel mai important, însă, este că sunt prezentate şi 9 exemple de tehnologii, aplicate cu succes la culturile de toamnă din sezonul agricol 2021-2022. Fermele despre care se vorbeşte se află în regiuni diferite ale ţării, astfel încât pot constitui o sursă de inspiraţie pentru agricultorii din mai multe zone.

Click AICI şi vezi ghidul de bune practici integral, în format online.

În contextul existenţei unor particularităţi îngrijorătoare la nivelul solului şi în atmosferă, constatăm o microzonare a climei, în special a regimului pluviometric, dar şi un contrast evident între efectele agrotehnicii adoptate de fermieri – tehnici neadaptate la situaţie.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

DILEMĂ: CU SAU FĂRĂ ARĂTURA?
Ghidul aduce în prim plan o controversă începută acum câţiva ani în lumea agricolă: cu sau fără arătură? „Recomandăm eliminarea pe cât posibil, în aceste condiţii, a lucrării de arat, cât şi a lucrărilor solului care duc la pierderea apei, efectuând arătură sau scarificat numai în cazuri speciale (prezenţa unor populaţii ridicate de dăunători care iernează în straturile superficiale sau a agenţilor patogeni deosebit de păgubitori)”, spun autorii ghidului de bune practici agricole.

un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV