1 miliard de euro reprezintă necesarul de finanțare pentru industria alimentară, susține șeful AFIR.
România are nevoie de un program masiv de investiții, estimat la aproximativ 1 miliard de euro, pentru ca industria alimentară să poată contribui la reechilibrarea balanței comerciale și la dezvoltarea sectorului agricol.
Declarația a fost făcută de Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în cadrul evenimentului ZF Agrobusiness Summit 2025: Agricultura – de la hrană la business.
Un program guvernamental de 1 miliard de euro pentru industrie
Adrian Chesnoiu a explicat că această sumă, de circa un miliard de euro, a fost deja prevăzută în cadrul unui nou program guvernamental, Romaliment, gândit special pentru susținerea industriei alimentare românești.
„Ce este extrem de important pentru noi – și eu țin foarte mult la lucrul acesta – noi am gândit un program guvernamental, Romaliment, l-am prins în programul de guvernare, am contribuit la elaborarea lui, am pus la valoarea creditelor bugetare și de angajament aproximativ 1 miliard de euro.
Asta este din punctul meu de vedere și din evaluarea pe care am făcut-o la nivelul industriei alimentare necesarul de finanțare pentru industria alimentară, să putem avea o șansă de reechilibrare a balanței comerciale”, a afirmat Chesnoiu, citat de Agerpres.
Oficialul AFIR a subliniat că, deși fondurile europene disponibile pentru astfel de proiecte s-au epuizat, România trebuie să folosească fondurile naționale pentru a sprijini investițiile strategice în domeniu.
„Fără aceste investiții – din păcate fonduri europene nu mai avem, rămânem pe fondurile naționale – dar din punctul meu de vedere ele trebuie să vizeze trei forme de investiții și ele să se refere la retehnologizare, modernizare și extinderea capacităților existente”, a precizat Chesnoiu, adăugând că scopul este „reducerea timpului de la momentul acordării finanțării până la momentul punerii pe piață a produselor rezultate în urma investițiilor respective”.
„Nu poți să produci și să faci profit fără investiții”
Mesajul transmis de șeful AFIR către factorii de decizie a fost ferm: dezvoltarea economică nu poate exista fără investiții.
„Sper ca anii viitori să fie un pic mai favorabili și mai deschiși cu noi, să ne surâdă posibilitatea de a face aceste investiții, pentru că, până la urmă, și decidenții trebuie să înțeleagă un lucru: nu poți să produci și să faci profit fără investiții.
Faptul că tăiem investițiile nu ne va aduce plusuri în viitor. Dezvoltarea se face cu investiții în toate sectoarele în toată lumea asta, nu doar în România”, a afirmat el.
Chesnoiu a cerut totodată mai mult sprijin pentru antreprenorii români din agribusiness, menționând că aceștia au contribuit consistent la bugetul de stat și trebuie sprijiniți să-și modernizeze activitatea.
„Trebuie să ne gândim la producătorii români și la antreprenorii românii din agribusiness, că sunt oameni care au contribuit la bugetul de stat enorm”, a adăugat directorul AFIR.
Programul Investalim, blocat pentru 2025
În cadrul aceleiași intervenții, Chesnoiu a vorbit și despre programul Investalim, un alt instrument de finanțare a sectorului alimentar. Acesta se confruntă însă cu probleme legislative care au dus la suspendarea încheierii contractelor de finanțare pentru anul 2025.
„În ceea ce privește Investalim, eu îmi doresc foarte mult să-i contractăm în primul rând pe cei pe care i-am selectat. Nu știu dacă știți, a fost emisă o ordonanță de urgență care suspendă încheierea contractelor de finanțare pe Investalim pentru anul 2025. Slavă domului, noi reușisem să-i contractăm înainte de apariția acestei ordonanțe”, a explicat oficialul AFIR.
În prezent, doar 20 de beneficiari au reușit să semneze contracte de finanțare, însă agenția speră ca procesul să poată continua în 2026.
„Sper să nu fie emisă și pentru anul bugetar 2026 și să reușim să contractăm toți beneficiarii rămași. Am contractat doar 20 de beneficiari și evident creditele de angajament sunt prinse în bugetul AFIR, dar sper să nu apară un alt act normativ care să ne interzică încheierea noilor contracte”, a adăugat Chesnoiu.
Agricultura, o forță subestimată în PIB
Directorul AFIR a abordat și tema ponderii agriculturii în PIB, susținând că statisticile nu reflectă întotdeauna realitatea, deoarece nu includ componenta socială a activităților agricole.
„Eu sunt absolut convins că sunt anumite zone care nu sunt luate în statisticile oficiale și de aceea influența agriculturii în PIB pare la prima vedere mică, deși în realitate trebuie să măsurăm o componentă care de foarte puține ori în România este luată în calcul – componenta socială”, a declarat el.
Chesnoiu a explicat că o parte semnificativă din populația rurală trăiește dintr-o agricultură de autoconsum, care nu apare în cifrele oficiale, dar are un rol vital în supraviețuirea comunităților locale.
„Realitatea satului românesc arată că noi încă suntem dependenți de acea agricultură de subzistență sau nici măcar n-ajungem la agricultură de subzistență. Aș numi-o o agricultură de asigurare a propriilor nevoi, de autoconsum. Subzistența asta sună așa… că suntem pe marginea prăpastiei și mai avem puțin și murim. Nu, din contră. Mentalitatea și genetica, gena țăranului român spune că trebuie să-și asigure hrana în gospodăria proprie”, a spus șeful AFIR.
Investițiile, cheia reechilibrării economice
Mesajul transmis de Adrian Chesnoiu este clar: investițiile în industria alimentară, estimate la peste 1 miliard de euro, sunt vitale pentru ca România să-și poată asigura securitatea alimentară și să reducă deficitul comercial.
Programul Romaliment, cu o valoare de 1 miliard de euro, își propune să sprijine retehnologizarea, modernizarea și extinderea unităților de procesare. În paralel, AFIR continuă să caute soluții pentru reluarea finanțărilor prin Investalim, astfel încât producătorii români să aibă șansa de a investi în competitivitate și dezvoltare sustenabilă.
