Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea Parlamentului European, după ce un grup larg de eurodeputați a transmis o scrisoare dură privind planurile financiare ale Comisiei pentru perioada 2028-2034.

Documentul, semnat de liderii a patru grupuri politice importante – Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D), Renew Europe și Verzii/ALE – reprezintă un avertisment clar: dacă Executivul European nu revizuiește propunerea actuală de buget, Parlamentul ar putea opri complet negocierile privind cadrul financiar multianual.

Scrisoarea, obținută de publicația Agrarheute, ar putea deveni un moment de cotitură în relațiile dintre Comisie și legislativul european, exprimând o nemulțumire profundă față de direcția actuală a politicii bugetare europene.

Context: un buget uriaș, dar cu probleme de fond

În iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2028-2034, în valoare totală de aproape două mii de miliarde de euro — o creștere semnificativă față de actualul cadru financiar.

Deși dimensiunea bugetului a fost privită pozitiv, planurile de reorganizare a subvențiilor au generat nemulțumiri majore. În centrul disputei se află ideea Comisiei de a combina fondurile agricole și regionale într-un sistem național unificat de 865 de miliarde de euro.

Această „fuziune” a finanțărilor a stârnit reacții negative din partea fermierilor, miniștrilor agriculturii, autorităților regionale și parlamentarilor. Principala temere: obiectivele distincte ale politicilor agricole și de coeziune riscă să se estompeze, ceea ce ar afecta transparența și eficiența utilizării fondurilor europene.

Șapte cerințe clare: de la agricultură la democrație

Parlamentarii europeni au formulat șapte condiții pe care Comisia trebuie să le îndeplinească pentru ca negocierile să continue:

1. Fără renaționalizare – Deputații resping ideea unei „uniuni à la carte”, în care deciziile naționale ar putea submina prioritățile comune ale Uniunii Europene.
2. Separarea clară a politicilor – Politica agricolă comună (PAC) și politica de coeziune trebuie să rămână distincte, fiecare cu obiective proprii, bazate pe inovație, sustenabilitate și reducerea inegalităților.
3. Rol mai puternic pentru regiunile și autoritățile locale – Eurodeputații cer ca aceste structuri să participe efectiv la elaborarea și implementarea programelor, nu doar guvernele centrale.
4. Standarde uniforme pentru agricultură – Condițiile de concurență trebuie să rămână echitabile între fermieri, fără reguli minime care ar favoriza anumite state.
5. Transparență bugetară completă – Parlamentul solicită o nomenclatură clară a cheltuielilor, pentru a putea exercita controlul democratic asupra fondurilor.
6. Respectarea valorilor UE – Mecanismul de condiționalitate privind statul de drept trebuie aplicat întregului buget, pentru a preveni alocarea fondurilor către țări care nu respectă principiile democratice.
7. Corectarea deficitului democratic – Deputații critică lipsa de control parlamentar asupra modelului „bani pentru reforme”, prin care guvernele primesc fonduri în schimbul implementării de reforme economice.

Tensiuni politice: „Parlamentul nu poate accepta această bază”

Scrisoarea avertizează explicit că, în lipsa unei propuneri revizuite, Parlamentul „nu poate accepta actuala bază de negociere”. Cu alte cuvinte, eurodeputații sunt pregătiți să blocheze complet discuțiile până când Comisia va ține cont de preocupările lor.

Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European, programată pentru 12–13 noiembrie, ar putea deveni momentul-cheie în acest conflict instituțional. Dacă până atunci Comisia nu va oferi semnale de concesie, procesul bugetar ar putea intra într-un impas prelungit.

Mingea este în terenul Comisiei Europene. Ce va face Von der Leyen

Responsabilitatea de a debloca situația revine acum Comisiei Europene. Până la începutul anului 2027, Parlamentul va trebui să voteze forma finală a bugetului, însă statele membre au la dispoziție timp până în 2026 pentru a-și trimite evaluările proprii.

Aceasta înseamnă că există încă spațiu pentru negocieri și ajustări, dar și pentru posibile confruntări politice intense.

Pentru Ursula von der Leyen, scrisoarea nu este doar o simplă critică – este un semnal de alarmă venit chiar din interiorul principalelor familii politice europene. Iar dacă Executivul nu va reacționa prompt, „scrisoarea albastră” ar putea deveni preludiul unei crize bugetare majore la Bruxelles.