Piața agricolă europeană se află în centrul unei dispute majore, după ce Uniunea Europeană analizează introducerea unei obligații contractuale care ar putea permite Bruxelles-ului să stabilească prețurile pentru fermieri.
Bruxelles ar putea stabili prețuri minime pentru lapte, cereale și porumb
O nouă dezbatere aprinsă se conturează în jurul propunerii Uniunii Europene de a introduce o obligație contractuală pentru sectoarele agricole – inclusiv pentru lapte, cereale, hamei, fructe și legume, arată o analize Agrarheute.
Decizia Parlamentului European din săptămâna trecută, care sprijină modificarea Organizării Comune a Piețelor (OCP), a provocat neliniște în rândul cooperativelor agricole și al producătorilor tradiționali.
Potrivit textului, Bruxelles-ul ar putea ajunge să stabilească prețuri minime reglementate, fapt ce contrazice principiul libertății contractuale și al economiei de piață. Asociația Germană Raiffeisen (DRV) avertizează că o astfel de măsură ar putea duce la distorsiuni majore pe piață.
UE revine la intervențiile pe piață?
Uniunea Europeană s-a distanțat de mult timp de sistemul prețurilor de intervenție folosit anterior pentru sprijinul piețelor agricole. Prețurile de intervenție, stabilite la nivel foarte scăzut, au fost menținute tocmai pentru a evita influențarea artificială a pieței și a prețurilor primite de fermieri.
Acum însă, există temeri că UE ar putea reveni la forme de control indirect al prețurilor, prin includerea unor articole din OCP care obligă contractele comerciale să reflecte costurile reale de producție.
Directorul general al DRV, Jörg Migende, susține că aceste modificări ar deschide calea către o „reglementare mascată” a pieței, sub pretextul echității contractuale.
Îngrășăminte la preț de lux: fermierii amână cumpărăturile, dealerii speculează incertitudinea
Cooperativele consideră prețurile minime o amenințare
Potrivit DRV, impunerea unor prețuri minime garantate ar putea avea consecințe dezastruoase asupra lanțului de aprovizionare.
„Este o încălcare directă a libertății contractuale și un pas greșit”, avertizează Migende.
Asociația consideră că piața agricolă trebuie lăsată să se autoregleze, iar stabilirea unor prețuri bazate pe costuri fixe ar conduce la distorsiuni economice și pierderi de venituri, așa cum s-a întâmplat deja în Franța, după aplicarea legii „Egalim” în 2018.
Institutul german Thünen susține aceeași poziție, amintind că intervențiile statului în mecanismele de piață, similare celor din Franța, Spania sau Italia, au avut efecte contrare scopului propus: în loc să sprijine fermierii, acestea au îngreunat competitivitatea și comercializarea produselor agricole europene.
Fermierii din alianța LsV susțin propunerea
Pe de altă parte, alianța „Land schafft Verbindung” (Agricultura unește Germania – LsV) consideră temerile cooperativelor nejustificate.
Hagen Stark, producător de lapte din Saxonia și membru al consiliului LsV, afirmă că noul cadru legal „corectează dezechilibrul de putere dintre fermieri și marile lanțuri de retail”.
„În prezent, comercianții dictează prețurile, iar fermierii nu își pot acoperi costurile reale de producție. Acest amendament ar aduce o corectare echitabilă a relațiilor comerciale”, subliniază Stark.
Articolul 210a OCP – un instrument pentru sustenabilitate?!
Un alt punct cheie al dezbaterii este articolul 210a din OCP, care permite stabilirea prețurilor prin inițiative colective de sustenabilitate, legate de protecția climei, biodiversitate și mediu.
Migende consideră însă că acest articol „trebuie clarificat și aplicat practic”, întrucât presiunea pe producători din partea lanțurilor de retail este uriașă, iar cerințele de durabilitate nu sunt compensate financiar.
Germania, izolată în criticile sale
Președintele Bioland, Jan Plagge, critică vehement poziția Germaniei, spunând că țara sa este „aproape singură” în opoziția față de reforma OCP.
„Mulți parteneri europeni percep atitudinea germană drept o aroganță economică, bazată pe o perspectivă limitată”, a declarat Plagge.
În calitatea sa de președinte al IFOAM Organics Europe, el susține că statele UE ar trebui să se inspire reciproc, studiind experiențele din Franța, Spania și Italia, pentru a găsi un echilibru între prețuri corecte și competitivitate.
O șansă pentru prețuri echitabile?
Plagge vede totuși o oportunitate în articolul 210a OCP, considerându-l un instrument esențial pentru negocierea colectivă a prețurilor echitabile.
Acesta permite fermierilor să stabilească reguli comune cu clienții lor fără teama sancțiunilor din partea autorităților antitrust.
„Există loc pentru îmbunătățiri, dar direcția este corectă. Vedem o vointă politică reală de a proteja fermierii de abuzurile comerciale”, a adăugat el.
Parlamentul European cere măsuri suplimentare pentru sectorul laptelui
Parlamentul European merge chiar mai departe decât Comisia.
Deputații propun majorarea limitei de grupare pentru organizațiile de producători de lapte: de la 4% la 10% din volumul național de producție.
În Germania, unde producția de lapte este estimată la 32 de milioane de tone în 2025, această modificare ar consolida puterea de negociere a fermierilor.
Totodată, eurodeputații solicită un mecanism de reducere voluntară a producției în perioadele de criză, similar pachetului „laptele din 2016”. Cu toate acestea, măsura este criticată de Asociația Industriei Lactate Private din Bavaria, care consideră că un astfel de program „ar limita capacitatea industriei de a se adapta și ar slăbi competitivitatea europeană”.
Negocieri tensionate în fața trilogului european
Rămâne de văzut dacă propunerile Parlamentului vor trece de negocierile trilogului dintre Parlament, Consiliu și Comisie.
Mai multe state membre – inclusiv Germania, Irlanda, Finlanda și țările scandinave – s-au declarat deja sceptice față de ideea stabilirii unor prețuri minime sau a intervenției directe în piață.
Reforma OCP promite să devină unul dintre subiectele cele mai disputate ale politicii agricole europene din ultimii ani: o confruntare între principiul pieței libere și nevoia de protecție economică a fermierilor.
