Inginerul Călin Anghelina este de 6 anişeful unei ferme de 20 ha cu două soiuri de struguri: Merlot, folosit la producerea vinurilor roșii, şi Fetescă regală, soi românesc de struguri albi rezultat din hibridarea naturală dintre Feteasca albă și Frâncușă. Plantaţia se află în comuna prahoveană Gura Vadului, din Podgoria Tohani, zona viticolă Dealu Mare. Fermierul se declară destul de mulţumit de starea de vegetaţie a culturii.   

Este un an proprice viticulturii, e super bine; nu am întâmpinat vreo presiune exagerată din partea bolilor şi dăunătorilor pentru că am ştiut să-i ţinem la respect!

Călin Anghelina

Şef fermă viticolă Gura Vadului

CU TRATAMENTELE LA ZI ÎN VIE

„Am terminat tratamentele, şase la număr, ultimul destinat controlului putregaiului cenuşiu. Stropirile le-am făcut preventiv, cu fungicidele ciazofamid (mană) şi piriofenonă (făinare), pe care le-am combinat în schema de protecţie fitosanitară. Peste câteva zile mai facem o lucrare de copilit şi apoi pregătim recoltatul strugurilor”, ne-a declarat femierul.

În ferma din Gura Vadului, producţia este bună; a fost evaluată în jur de 12 tone pe parcelele plantate cu Merlot şi mai puţin cu o tonă la suprafaţa cu Feteasca regală. 

Călin Anghelina are o echipă de oameni ai locului, podgoreni vrednici şi bine specializaţi în astfel de lucrări, pe care-i plăteşte cu 130 de lei la zi.

CINE ŢINE PREŢUL LA SECRET?

Nu peste mult timp va începe culesul iar strugurii vor fi vânduţi la piaţa liberă.

„Despre preţuri, deocamdată, nu se ştie nimic, nimeni nu vorbeşte, se ţine la secret. Anul trecut cel mai mare preţ a fost la 1,6 lei kg plus TVA. Acum, nu poate fi convenabil pe fondul scumpirilor şi mai cu seamă în condiţiile în care costurile pe hectar în ferma noastră s-au ridicat la 3.000 de euro. Anul acesta am folosit numai îngrăşăminte foliare, chiar nu ne-am permis să cumpărăm fertilizanţi chimici complecşi, care s-au scumpit de 3 ori”, a susţinut fermierul prahovean.

Călin Anghelina şi-ar fi dorit să recolteze plantaţia mecanizat şi să poată vinifica producţia de struguri. Într-un viitor apropiat se va întâmpla pentru că s-au creat condiţiile; se lucrează la un proiect de vreo 2 milioane de euro pentru construcţia unei crame!

A LĂSAT LEGUMA PENTRU POAMĂ

După Revoluţie, când au fost retrocedate viile, părinţii lui Călin Constantin din Merei, judeţul Buzău, au primit o plantaţie viticolă în suprafaţă de 10 ha. Aşa că a plecat de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău să se dedice viticulturii şi să continue o veche şi frumoasă tradiţie a familiei.

La început a reuşit să preia cinci hectare din moştenire şi a pornit la muncă.  

Acum, inginerul horticol a ajuns să lucreze o suprafaţă de 35 de hectare, din care 25 pe reconversie, având soiuri de la Sauvignon, Merlot, Cabernet, Pinot Noir şi până la Muscat Ottonel, ultimul fiind predominant în fermă.

Din punct de vedere al productivităţii, anul viticol este foarte bun. Dacă va persista seceta, boabele de struguri vor acumula foarte mult zahăr şi mai puţină zeamă şi randamentul va scădea.

CĂLIN CONSTANTIN

Viticultor din Merei, jud. Buzău

TRATAMENTELE APLICATE LA TIMP LE-AU ADUS LINIŞTEA

„Seceta şi bolile au fost problemele acestui an, însă nu trebuie să ai emoţii dacă faci tratamentele din timp şi cu ce trebuie, aşa cum cere tehnologia de cultivare. „Azi (4 august n.n) am făcut penultimul tratament (a 7-a stropire) cu fenhexamid, un fungicid cu acţiune de contact şi local sistemică pentru combaterea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) şi cu Trebon, insecticid pentru combaterea moliei (Lobesia botrana).

În continuare pregătesc ultima aplicare fitosanitară înainte de cules. Ţin să remarc faptul că am ţinut sub control făinarea cu un fungicid de generație nouă (Kusabi) şi molia cu insecticidul piretroid Sumi Alpha 5 EC de la o companie de top”, ne-a declarat Călin Constantin.  

UN AN VITICOL PROMIŢĂTOR

Imediat după 1 septembrie, la ferma din Merei a lui Călin Constantin începe culesul manual, lucrare care va dura circa o lună de zile. Mai întâi echipele de lucru vor intra pe parcelele cu Pinot Noir, apoi vor urma suprafeţele ocupate de Rieslingul italian, soi cerut mai devreme de vinificatori pentru ca boabele de struguri să aibă 140-150 g/l zaharuri.  

Producţia estimată este destul de bunişoară: Muscatul Ottonel şi soiurile aromate vor da o recoltă de circa 8 tone la hectar, în timp ce soiurile celelalte – între 12 şi 14 tone/ha.

COSTURI DE 8-9 MII LEI/HECTAR

Cea mai mare parte din producţia obţinută va fi vândută, iar o cantitate mai mică va fi procesată în fermă.

„În acest an au crescut cu mult inputurile pentru viticultură (motorina, substanţele de stropit, îngrăşămintele), iar costurile de producţie – cu recoltat cu tot – s-au urcat la 8-9.000 de lei pe hectar. În ceea ce ne priveşte nu am simplificat schema şi nici nu am făcut economie la cantitatea de substanţe pentru că poţi da rateu şi pierzi producţia! De aceea, şi preţul de vânzare a strugurilor va creşte, dar nu aşa de mult… nu poţi cere cu mult peste 2 lei pe kg pentru că a scăzut puterea de cumpărare a populaţiei”, e de părere fermierul buzoian.   

Călin Constantin îşi doreşte să depună un proiect pentru construcţia unei microcapacităţi de vinificare pentru a da plusvaloare muncii sale. 

REFACEREA POTENŢIALULUI PRODUCTIV

În acest an, am reuşit să refacem potenţialul productiv al plantaţiei Trei Conace, care nu a fost îngrijită corespunzător. A trebuit să distrugem rezerva de boli acumulată în timp.

VASILICA MARINESCU

Inginer horticultor, Belchim

Vasilica Marinescu, inginer horticultor, reprezentant comecial şi tehnic Belchim România a asigurat consultanţa tehnică de specialitate pentru o fermă viticolă de 62 ha în Nişcov, comuna Vereşti, judeţul Buzău, intrată în declin de producţie.

Mai întâi a stabilit o schemă de tratament având în principal produse de top în viticultură. „Am început cu Cosavet, antioidic pe bază de sulf micronizat împotriva făinării (Uncinula necator), şi Mildicut, un fungicid de contact cu rezistență mare la spălare, pe bază de ciazofamid pentru controlul manei viţei de vie (Plasmopara viticola).

Au urmat Kusabi (piriofenonă) – un fungicid de generație nouă destinat combaterii făinării (150 ml la hectar) şi Kenja pentru putregai (1,5 l/ha).  

De asemenea, înainte de floare am folosit insecticidul Sumi alpha (200 ml la hectar)”, ne-a declarat Vasilica Marinescu.

Cu vreo trei-patru săptămâni înainte de recoltare va fi aplicată ultima stropire pentru controlul putregaiului şi a moliei viţei de vie.

Proprietarul fermei Trei conace, de la Nişcov, Doru Vâlcu, s-a arătat deosebit de mulţumit de starea plantaţiei cu prilejul unui eveniment de câmp, subliniind că nu se aştepta ca plantaţia să se redreseze atât de frumos şi la costuri mai mult decât acceptabile. 

un articol de

MARIAN MUŞAT