Viitorul agriculturii europene depinde de măsuri curajoase care să reducă povara birocratică asupra fermierilor, să asigure prețuri corecte pentru producători și să stimuleze inovația în sector.

În contextul provocărilor actuale, precum schimbările climatice, îmbătrânirea populației agricole și necesitatea asigurării securității alimentare, Uniunea Europeană (UE) își redefinește Politica Agricolă Comună (PAC).

Noul comisar european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat la Bruxelles „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, o foaie de parcurs ambițioasă care se întinde până în 2040. Această strategie propune o abordare centrată pe stimulente, simplificare birocratică și sprijin direcționat către fermierii activi și tinerii agricultori.

AGRICULTURĂ BAZATĂ PE STIMULENTE

În urma protestelor fermierilor din ultimul an, Comisia Europeană a înțeles necesitatea unei schimbări de paradigmă în PAC. Hansen propune trecerea de la o politică bazată pe constrângeri la una axată pe stimulente. Scopul este de a colabora cu fermierii, nu împotriva lor, pentru a atinge obiectivele politice.

Această abordare încurajează adoptarea practicilor durabile și inovatoare prin recompense financiare și suport tehnic, în loc de impunerea unor reguli stricte și sancțiuni.

Plăți directe după 2027 și terenuri agricole pentru tinerii fermieri, pe agenda comisarului Hansen

SIMPLIFICAREA BIROCRAȚIEI: O POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ MAI PRACTICĂ

Unul dintre principalele obstacole identificate de fermieri este povara birocratică. Hansen recunoaște că reglementările complexe descurajează atât fermierii existenți, cât și potențialii noi intrați în sector. În acest sens, el propune un pachet de simplificare care vizează reducerea procedurilor administrative, în special pentru fermele mici și mijlocii. Acest pachet include:

• Reglementări forfetare: Introducerea unor norme standardizate pentru micile exploatații, reducând astfel necesitatea documentației complexe.
• Simplificarea plăților și a controalelor de mediu: Optimizarea proceselor de plată și a verificărilor legate de conformitatea ecologică, făcându-le mai eficiente și mai puțin consumatoare de timp.

Aceste măsuri sunt menite să creeze un mediu mai prietenos pentru fermieri, permițându-le să se concentreze pe producție și inovație, în loc să fie copleșiți de hârțogărie.

PRIORITIZAREA FERMIERILOR ACTIVI ȘI A TINERILOR

Hansen subliniază necesitatea redirecționării resurselor PAC către cei care au cea mai mare nevoie de ele. În prezent, mai puțin de 12% dintre fermierii europeni au sub 40 de ani, ceea ce indică o îmbătrânire alarmantă a populației agricole. Pentru a contracara acest trend, viziunea sa include:

• Sprijin sporit pentru tinerii fermieri și noii intrați în sector: Facilitarea accesului la finanțare și la terenuri agricole pentru tinerii interesați de agricultură.
• Limitarea și regresivitatea plăților: Implementarea unor mecanisme care să asigure că fondurile sunt direcționate către fermele care contribuie activ la producția agricolă și la protecția mediului, evitând concentrarea subvențiilor în mâinile marilor exploatații.

Aceste măsuri au scopul de a revitaliza sectorul agricol european, asigurându-se că generațiile viitoare sunt motivate și echipate să preia ștafeta.

SUVERANITATEA ALIMENTARĂ A EUROPEI

În viziunea lui Hansen, agricultura nu este doar un sector economic minor, ci un pilon strategic esențial pentru suveranitatea alimentară a Europei. Pentru a menține această suveranitate, este esențial ca UE să-și protejeze fermierii de concurența neloială și să asigure condiții echitabile pe piața globală. Acest lucru implică:

• Comerț exterior echitabil: Asigurarea că importurile respectă aceleași standarde de producție ca și cele impuse fermierilor europeni, prevenind astfel dumpingul și practicile comerciale neloiale.
• Transparență în lanțul valoric: Crearea unui observator care să monitorizeze distribuția valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare, asigurându-se că fermierii primesc o parte echitabilă din profit.

Prin aceste inițiative, se dorește consolidarea poziției fermierilor pe piață și protejarea intereselor lor în fața fluctuațiilor și presiunilor externe.

GESTIONAREA CRIZELOR ȘI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme reprezintă provocări majore pentru agricultură. Hansen propune o serie de măsuri proactive pentru a spori reziliența fermelor europene:

• Infrastructura apei: Investiții în captarea, stocarea și gestionarea eficientă a resurselor de apă, esențiale în perioadele de secetă sau inundații.
• Tehnologii moderne: Promovarea adoptării tehnologiilor avansate care permit monitorizarea și adaptarea în timp real la condițiile climatice schimbătoare.
• Instrumente de gestionare a riscurilor: Dezvoltarea unor sisteme de asigurare și fonduri de intervenție rapide pentru a sprijini fermierii afectați de dezastre naturale sau crize economice.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce vulnerabilitatea agriculturii europene și pentru a asigura continuitatea producției alimentare.

VIITORUL AGRICULTURII ÎN UE

Hansen subliniază importanța cercetării și inovației în modernizarea agriculturii. UE trebuie să investească masiv în soluții tehnologice și ecologice pentru a face sectorul mai competitiv și sustenabil. Printre inițiativele propuse se numără:

• Digitalizarea agriculturii: Susținerea utilizării dronelor, senzorilor de sol și inteligenței artificiale pentru optimizarea randamentelor și reducerea consumului de resurse.
• Agricultura de precizie: Dezvoltarea unor metode de gestionare a culturilor bazate pe date, care să reducă risipa și să îmbunătățească eficiența producției.
• Alternative ecologice la pesticide și îngrășăminte chimice: Finanțarea cercetărilor privind biotehnologiile și soluțiile naturale pentru protejarea culturilor.

Prin aceste măsuri, Europa se poate poziționa ca lider global în domeniul agriculturii sustenabile și inovatoare.

Viziunea lui Christophe Hansen pentru agricultura europeană până în 2040 reprezintă un plan ambițios, dar necesar, pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. Printr-o combinație de stimulente, simplificare administrativă, sprijin direcționat și inovare, noua strategie urmărește să creeze un sector agricol mai competitiv, sustenabil și echitabil.

Implementarea acestei viziuni va necesita cooperare între statele membre, fermieri și instituțiile europene. Cu toate acestea, dacă UE reușește să pună în aplicare reformele propuse, viitorul agriculturii europene poate deveni unul prosper, durabil și rezilient.