Gut Wilhelmsdorf  este ferma care deţine aproximativ 230 de vaci de lapte şi comercializează o mare parte din lapte. Maike Schumacher şi Friederike Hegselmann conduc împreună ferma din luna mai.

Pe lângă cele 230 de vaci de lapte, împreună cu angajaţii lor, mai cultivă 370 de hectare de teren arabil cu trifoi, secară, porumb şi cartofi. porumb şi cartofi. Cele 125 de hectare de pajişti sunt folosite pentru păşunatul vacilor de lapte şi al vitelor de carne.

ŢARCURI MARI, VIŢEII STAU CU VACILE MAMĂ

Din aprilie 2023, viţeii au fost crescuţi împreună cu vacile mamă în ţarcuri mari, apoi pe pajişti unde aleargă şi se joacă şi se hrănesc atunci când au nevoie direct de la sursă. Scena de la Gut Wilhelmsdorf din Bielefeld-Eckardtsheim se apropie destul de mult de imaginea ideală a unei ferme idilice, însă are prea puţin de-a face cu realitatea din majoritatea fermelor de lactate. „Există puţine stimulente pentru a proceda astfel”, explică, pentru agrarheute.com, Friederike Hegselmann, care conduce ferma împreună cu Maike Schumacher, Jan-Christian Hoyer şi Caroline Barth.

Şi pentru că, la urma urmei, “chiar şi o fermă ecologică trebuie să fie profitabilă, pentru ca vaca mamă să poată fi mulsă şi pentru ca laptele să poată fi produs pentru comerţ nu am mai vrut să procedăm în acest fel şi, prin urmare, facem în mod voluntar un pas dincolo de cerinţele legale pentru a îmbunătăţi bunăstarea animalelor”, spune Maike Schumacher. A fost necesară o fază de testare de aproximativ 18 luni înainte de a putea fi implementată soluţia găsită acum. Iniţial, fiecare viţel trebuia să rămână cu propria mamă. Totuşi, acest lucru s-a dovedit a fi irealizabil din motive economice.

TREI-PATRU VIŢEI PENTRU O VACĂ BONĂ

Din acest motiv, o vacă de la Gut Wilhelmsdorf creşte acum, pe lângă propriul viţel, alţi doi-trei viţei ca aşa-numită „mamă hrănitoare” sau vacă bonă. Viţeii se alătură mamei surogat în a doua zi de viaţă, astfel încât să poată lua în prealabil primul lapte vital de la mama lor naturală. În timpul celor trei-patru luni de creştere, vacile bone nu mai sunt mulse şi, prin urmare, nu mai sunt disponibile ca furnizoare de lapte. Numai din acest motiv, trecerea la aşa-numita creştere a viţeilor de lapte este asociată cu costuri de exploatare mai mari. Aproximativ 1,3 milioane de litri de lapte sunt procesaţi în fiecare an în fabrica de lactate proprie a fermei. „Acest lucru duce, de asemenea, la costuri mai mari pentru paie, furaje şi forţă de muncă. În plus, transformarea unui grajd existent într-un grajd de alăptare costă bani”, adaugă Hegselmann, potrivit agrarheute.com.

Ca urmare, preţul produselor lactate de la ferma Wilhelmsdorf a crescut inevitabil într-o oarecare măsură. Un litru de lapte costă în prezent 1,75 euro în magazinul fermei, iar un pahar de 250 de grame de iaurt natural costă 85 de cenţi.

Comercializarea directă este însă un pilon de succes al fermei ecologice. În magazinul propriu, Gut Wilhelmsdorf nu îşi vinde doar laptele, ci şi carnea şi cartofii.

Credit foto: www.gut-wilhelmsdorf.de