Organizat în Parcul Naţional din capitală, în zilele de 4 şi 5 octombrie a.c., de Primăria Sectorului 2 şi Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, târgul a devenit deja o tradiţie naţională, având drept motto „Pâinea de Neamul Românesc” (titlul cărţii scrisă de Viorica Croitoru-Capbun şi Răzvan Ciucă în anul 2002, apărută la Slobozia, în Colecţia „Historiae Agriculturae Romaniae, seria „Etnologie”).
În deschiderea evenimentului, directorul MNA a evidenţiat preocuparea organizatorilor de a prezenta simbolistica şi rolul pâinii în viaţa cotidiană, dar şi în viaţa spirituală a românilor: „Să ne reamintim doar un verset din rugăciunea Domnească: Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o, nouă, astăzi…
Este, de fapt, provocarea, este tema pe care organizatorii au abordat-o şi, iată, cu multă tenacitate, încearcă să o dezvolte de la ediţie la ediţie”, a afirmat Răzvan Ciucă.
Pâine fierbinte de sub ţest
Grupul de la Muzeul agriculturii a participat la târg cu expoziţia tematică „Povestea ţestului”, însoţită de demonstraţii practice de copt pâine la ţest.
Interesul şi curiozitatea publicului vizitator au fost atât de mari, încât sute de oameni (copii, tineri, adulţi, bătrâni) aşteptau cu răbdare să se coacă aluatul şi să guste măcar o bucată din pâinea fierbinte abia scoasă de sub ţest.
Printre vizitatori s-a aflat şi un alai de nuntă, mirele şi mireasa dorind să imortalizeze imaginea inedită a focului arzând sub ţesturi ( îi vedeţi în foto şi pe coperta revistei; le dorim casă de piatră şi focul dragostei lor să ardă veşnic!).
Ploaia torenţială şi frigul de a doua zi a târgului, care i-a alungat pe cei mai mulţi dintre participanţi, nu i-au împiedicat însă pe bucureşteni să ia din nou cu asalt standul MNA, cerând pâine coaptă la ţest.
Astfel că echipa muzeului a rămas pe poziţii, răspunzând dorinţei publicului de a privi, de sub umbrelele ude, cum se frământă aluatul, cum se pune pâinea pe vatra încinsă şi se acoperă cu ţestul.
Tot ce are mai bun tradiţia românească…
La actuala ediţie a Târgului de pâine s-au reunit nouă dintre cele mai importante firme din domeniul panificaţiei, dar şi gospodari din Maramureş, Hunedoara, Braşov, Harghita şi Olt, meşteri populari în ceramică şi în prelucrarea lemnului şi rapsozi ai folclorului românesc din toate zonele ţării. Au participat, de asemenea, producători de vinuri, miere de albine; gospodinele din Maramureş şi Oltenia au pregătit diverse specialităţi din aluat.
Pentru că păstrează cu sfinţenie tradiţiile zonelor din care provin, în ciuda evoluţiei tehnice a societăţii moderne care, de multe ori, ne face să uităm de unde am plecat, noi sau cei cărora le-am urmat, voi pomeni numele câtorva dintre participanţii la Târgul de pâine, cu scuzele de rigoare pentru omisiuni.
La categoria gospodării ţărăneşti, au participat: Socăciţele din Berbeşti şi Botiza (Maramureş) cu pâine, gospodarii din Feregi, Hunedoara cu plăcintele tradiţionale din Ţinutul Pădurenilor, Alexandra Matache, Ilie Szasz şi firma Toto srl cu miere şi produse alimentare ecologice, PF Istrate cu bulz, pastramă şi alte bucate tradiţionale, Maria Stochiţă cu produse de patiserie făcute ca acasă, Mariana Petre şi Istvan Kovacs cu „kurtos kalacs” (vestiţii colaci secuieşti).
Meşterii populari care au expus la târg: Viţa Lepădatu şi Bucur Bădălan (cioplitori în lemn), Alina Iorga (ceramică de Horezu), Attila Mathe (ceramică de Corund), Elena Nencov (costume populare şi păpuşi), Sabina Moraru (vase ceramice), Amalia Dumitrescu (podoabe realizate din mirodenii).
Pentru completarea imaginii acestui eveniment, merită amintită prezenţa de excepţie a unui grup de producători din Republica Moldova – raionul Cahul, care au adus tradiţiile zonei legate de producerea pâinii şi au prezentat câteva soiuri de vin din podgorii renumite.
Expoziţia specialiştilor Muzeului de Etnografie din Olt – „Drumul Pâinii”, a prezentat principalele tipuri de pâine şi colaci care sunt folosite în toate tradiţiile şi obiceiurile româneşti, reprezentând momentele vieţii -naşterea, botezul, căsătoria şi moartea, dar şi pomenirile.
„Drumul pâinii” a fost completat de un grup de ţărani din zona Feregi, Hunedoara, care au prezentat îmblătitul grâului, obicei agricol păgân, apoi coacerea pâinii, momente însoţite de cântece şi dansuri specifice.
Spectacolele folclorice, prezentate de actriţa Natasa Raab, au fost susţinute de solişti renumiţi dar şi de tineri debutanţi: Ansamblul „Burnaşul” din Teleorman, Ansamblul „Doina Bărăganului”, Viorica Flintaşu, Gheorghe Gheorghe, Constantin C îrjaliu, Mihai Căldăraru.
Articol publicat în revista Ferma nr. 10 (65) – octombrie 2008.