Într-o scurtă vizită pe care am făcut-o la Cramele Recaș, alături de Călin Baciu – director culturi horticole la Adama Agricultural Solutions SRL – și echipa de vânzări din Vest, formată din Titus Suba – director vânzări – și Ioan Fanu – promotor, am văzut la fața locului un astfel de exemplu. Deși numai în luna iulie au căzut 215 litri/mp, în condițiile în care media anuală a precipitațiilor este de cca. 500 litri, producția de struguri la Cramele Recaș este „mult peste ceea ce am sperat, cantitativ. Probabil cea mai mare producție din istoria noastră. Din punct de vedere calitativ, este bună spre foarte bună. Au fost alți ani mai buni privind calitatea”, ne-a declarat Gheorghe Iova – director general Cramele Recaș.
Condiții fitosanitare deosebite
La Recaș, anul acesta s-au făcut 13 tratamente, din care 3-4 cu produse sistemice. În 2013 s-au aplicat numai 11 tratamente. În luna iulie a acestui an au fost probleme mai ales cu mana iar la dăunători, cu molia, îndeosebi în generația III.
Presiunea bolilor a fost deosebit de mare anul acesta. Cu sistema de mașini pentru stropit, aflată în dotarea Cramelor Recaș, un tratament se poate face în cel mult două zile pe toate cele 900 ha ale podgoriei (chiar 1,5 zile, dacă se lucrează și noaptea). „În sezon, prioritare sunt tratamentele. Prin schema de tratament, lucrăm la acoperire, nu dorim să riscăm. Suntem în al doilea an cu loturile Adama. Montarea de experiențe în teren! Acesta este cel mai concludent mod de a ne convinge: făcând tratamentele și comparând rezultatele. În lotul de Alicante Busche, anul 4, nu ne-am așteptat să fie o așa mare presiune de mană. Cu toate acestea, producția realizată a fost de 13 tone/ha. Produsele Adama și-au făcut datoria, chiar în condițiile acestui an diferit. Vincare a confirmat foarte bine anul acesta. Rezultatele au fost foarte bune cu fiecare produs pus acolo unde îi este locul și în funcție de condițiile specifice. Acum lucrăm, în proporție de 65-70%, cu produse Bayer. Faptul că și tehnologia Adama folosită pe loturile demo s-a ridicat la nivelul tehnologiei realizate cu produsele Bayer spune foarte mult. Tehnologia Adama, evident, a confirmat”, ne spune Gheorghe Iova.
Schema de tratament utilizată în plantația comercială implică eforturi deosebite. Costul produselor de protecție s-a ridicat anul aceasta la peste 500 euro/ha iar cheltuielile totale per hectar vie se ridică la cca 3500 euro.
Recoltare selectivă a boabelor
Tratamentele fitosanitare făcute la timp trebuie ajutate și combinate cu lucrările mecanice: cârnit, desfunzit, dirijat. Aerisirea și lumina sunt esențiale în vie. Pentru reducerea efectelor negative cauzate de putregaiul cenușiu, pe o suprafață de 300 ha s-a făcut și desfrunzitul manual. Recoltarea este singura etapă care permite luarea unei măsuri organizatorice. În recoltarea mecanică, mașina nu “bate” boabele verzi și nici pe cele cu început de putrezire. Distanța de înaintare a combinei, amplitudinea și frecvența bătăii organelor active se reglează în așa fel încât boabele afectate să nu fie scuturate, acestea având o forță de prindere mai mare pe burelet. O astfel de selecție a boabelor nu poate fi făcută manual. În 24 de ore, cu patru combine s-au recoltat 700 tone. Culesul manual ar fi necesitat 1500 de oameni. De la momentul recoltării cu combina și până ce strugurii/boabele ajung în cramă trec cel mult 30-45 minute. Recoltarea manuală se face numai pentru strugurii destinați vinurilor de top.
Schema de tratament Adama
Este al doilea an consecutiv în care Adama realizează loturi demonstrative la Cramele Recaș. Astfel, la Ferma nr. 1, după ce anul trecut lotul a fost organizat pe 3 ha cultivate cu soiul Syrah, anul acesta tehnologia Adama s-a aplicat pe Alicante Busche, soi cultivat pe o suprafață de 3,06 ha. „Alicante Busche este un soi tinctorial, foarte sensibil la mană. Au fost ploi multe, am avut săptămânal 3-5 l/mp iar la final, în august, au fost 150 l/mp în numai trei zile. Norocul nostru că struguri erau încă în pârgă și boabele nu au crăpat. Nu am avut probleme deosebite, dovadă că am și obținut 12.900 kg/ha”, ne-a declarat ing. Adrian Berje, șeful fermei.
Un al doilea lot a fost organizat la Ferma nr. 6, pe 2,32 ha cultivate cu soiul Muscat Ottonel. Anul trecut, acest soi a avut o producție foarte mică. Din cauza temperaturilor scăzute, via nu a legat și au fost puține boabe pe ciorchine. Șeful Fermei 6, inginerul Gheorghe Gheorghiu, care lucrează la Recaș din 1995, ne-a spus: „anul aceasta au fost probleme mari mai ales cu putregaiul, mai puțin cu făinarea și cu mana. La lotul Adama nu am avut probleme cu bolile și cu dăunătorii, am fost foarte mulțumit de produsele utilizate; chiar dacă ele nu sunt dedicate special pentru combaterea putregaiului cenușiu, nu am avut probleme. Rezultate bune am obținut și la folosirea Vincare și Armetil M și Cobre. La aplicarea Apollo 50 SC pentru acarieni nu au fost infestări secundare. Am observat că Shavit, pe care l-am folosit postfloral, are un efect secundar asupra putregaiului. De remarcat că în lotul Adama am făcut 9 tratamente plus cel folosit la dezmugurit pentru acarieni iar în restul fermei am făcut un tratament în plus. Suplimentar am utilizat îngrășăminte foliare, aproape la fiecare tratament”.
În cele două loturi întreținute cu tehnologia Adama s-au făcut 9 tratamente, astfel:
– fenofaza lăstari 10-15 cm: Apollo 50 SC (0,4 l/ha) pentru acarieni; Bumper 250 EC pentru făinare;
– fenofaza degajare ciorchin: Shavit 25 EC (0,2 l/ha) pentru făinare; Vincare 51,7 WG (1,6-2 kg/ha) pentru mană;
– începutul înfloritului: Orius 25 EW (0,4 l/ha) pentru făinare; Armetil M (2,5 kg/ha) pentru mană;
– după înflorit: Shavit 25 EC (0,2 l/ha) pentru făinare; Armetil Cobre (2,5 kg/ha) pentru mană; Merpan 50 WP (2 kg/ha) pentru putregaiul cenușiu;
– creșterea boabelor: Bumper 250 EC pentru făinare; Vincare 51,7 WG (1,6-2 kg/ha) pentru mană;
– compactarea ciorchinelui: Shavit F 72 WDG (2 kg/ha) pentru făinare și putregaiul cenușiu; Armetil Cobre (2,5 kg/ha) pentru mană;
– la 10-12 zile de la tratamentul anterior: Bumper 250 EC pentru făinare; Folpan 80 WDG (1,5 kg/ha) pentru mană;
– la 10-12 zile de la tratamentul anterior: Shavit F 72 WDG (2 kg/ha) pentru făinare și mană;
– în pârgă: Merpan 50 WP (2 kg/ha) pentru putregaiul cenușiu.
REZULTATE PE MĂSURA EFORTURILOR
La Cramele Recaș, toate cele 900 ha cultivate au fost supuse replantării și reconversiei, 2012 fiind cel mai vechi an de plantare. Acum sunt 750 ha pe rod, iar potențialul productiv maxim va fi atins abia din 2018-2020.
Materialul săditor folosit provine, în mare parte, din Italia. Pentru toate soiurile – plantate pe suprafețe de peste 15 ha – s-au folosit minim 3 selecții clonale (una de calitate, una de cantitate și una intermediară), pentru a le afla modul de comportare în condițiile de la Recaș. Unele au confirmat, altele nu.
An de an, compania a înregistrat o creștere sănătoasă a vânzărilor și a cotei de piață. Acum, 50% din producția de vin este exportată, Cramele Recaș fiind cel mai mare exportator de vinuri din țară. Producția medie de anul trecut a atins 10,5 tone de struguri/ha (pe cca. 700 ha) iar anul acesta media va fi de peste 12 tone/ha.
Baza tehnică este una pe măsură: 4 combine New Holland, mașini de stropit pe 3 rânduri, cu recuperare, tractoare John Deere (100 CP), apoi gama de mașini pentru lucrările din vie.
Informația, expertiza și mai ales rapiditatea deciziei sunt foarte importante în managementul companiei. Anul acesta, investițiile au depășit 2 milioane de euro, vizând complexul de vinificație pentru mărirea capacității de stocare cu 3,7 milioane litri și pentru creșterea capacității de îmbuteliere cu o hală de 1000 mp. În vie au fost plantate 30 ha, încheind astfel procesul de reconversie.
La Cramele Recaș lucrează oenologul australian Hartley Smithers, care și-a lăsat o amprentă deosebită pe evoluția vinurilor de Recaș. Se lucrează la un nivel înalt de finețe, în ceea ce privește atât producția de struguri, cât și vinificația: „În ultimii 15 ani, industria vitivinicolă a crescut foarte mult, mai ales din punct de vedere calitativ. Consumatorul de vin din România s-a autoeducat și este mai pretențios. Calitatea vinului o dau trei factori: materia primă, tehnologia de vinificație și tehnologul. Nu se poate face, chiar din struguri de calitate, un vin de supercalitate fără un oenolog bun. Din struguri buni se poate face un vin slab calitativ, dar din struguri de proastă calitate nu se poate face un vin de supercalitate”, consideră Gheorghe Iova. Iar rezultatele sunt pe măsură. Anul trecut, grupul de firme de la Recaș a avut o cifră de afaceri consolidată în valoare de 28 milioane euro, iar anul acesta se așteaptă o creștere de cca 20%. Anul trecut rata profitului brut a fost de 25%.
