90% din caprinele înscrise în Registrul Genealogic sunt producătoare de lapte. De aceea, ar trebui ca și laptele de capră să fie susținut cu subvenții, asemenea laptelui de vacă – cer reprezentanții Asociației Caprirom.

Capacitatea lactogenă superioară a caprelor (într-o lactație normală, produc cantități de 7-20 ori peste greutatea corporală proprie) atrage un interes economic deosebit față de activitatea de exploatare a acestei specii zootehnice.

Subvenționare în funcție de productivitate

În general, producțiile caprinelor din țara noastră sunt orientate către lapte și carne. Dar, aproximativ 90% din efectivele înscrise în Registrul Genealogic sunt producătoare de lapte. ”Laptele îl folosim la procesarea materiei prime care devine produs finit, adică brânzeturi. Este foarte important să ajutăm crescătorii de capre să aibă producții mai mari. Ar fi mai profitabil pentru economia națională să avem cheltuieli cu un efectiv numeric mai mare și cu producții firești, decât să cheltuim pentru a forța o productivitate crescută de la mai puține capre. De aceea, ne dorim pentru acești crescători o subvenție pe litrul de lapte anual sau pe o perioadă de lactație, în funcție de producțiile raselor respective”, declară Claudiu Anghelescu, Președinte al Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine Caprirom.

1500 – 1600 de litri de lapte pe lactație

”În România, cam 90% domină rasele autohtone, respectiv rasele Carpatină și Alba de Banat care obțin între 500 – 600 de litri de lapte pe lactație (rasa Carpatină) și 600 -800 de litri de lapte pe lactație (rasa Albă de Banat). Caprele din rasa Saanen produc undeva la 1000 – 1200 litri pe lactație și mai productivă ar fi rasa Murciano-Granadina, cu 1500 – 1600 litri pe lactație, dar la noi în țară sunt foarte puține ferme care ajung la asemenea nivel de producție”, explică reprezentantul Caprirom.

Cum poate fi crescută eficiența fermelor?

Fermierii ar putea introduce rase specializate în ferme dacă ar exista fonduri cu care să le achiziționeze sau să cumpere masculi și să realizeze o metisare a raselor actuale. ”Am intrat un pic în amănunt, pentru ca aceia care pot duce mai departe mesajul să înțeleagă exact de ce această subvenționare a laptelui de capră ar fi un pas important nu numai pentru creșterea cantitativă, ci și pentru îmbunătățirea calitativă a laptelui și pentru investiții în tehnologii. Este foarte important să avem un muls igienic, să avem un lapte curat și, mai departe, să susținem prelucrarea materiei prime și obținerea de produse finite procesate”, sublinia Claudiu Anghelescu.

Care e prețul corect al laptelui materie primă?

Cât privește prețul oferit de către marii procesatori din România, nivelul cuprins între 1,80 și 3 lei/litru este considerat a fi foarte scăzut. Reprezentanții Asociației Caprirom precizează că, pentru a se atinge un minim nivel de profitabilitate în ferme, prețul laptelui materie primă ar trebui să se situeze la cel puțin 4-4,50 lei pe litru, diferența fiind susținută prin subvenționare. ”Să nu uităm de contribuția respectivei subvenții inclusiv la ameliorarea raselor. Noi încercăm să facem ameliorare prin selecție în rasă pură, deocamdată. Selecționăm masculii fătați din cele mai bune mame, astfel încât pe aceștia să îi folosim pentru montele ulterioare. Se pot face și hibridări, respectiv să hibridăm femelele din rasele noastre cu un mascul din rase specializate și produșii lor vor avea, într-adevăr, o cantitate mai mare de lapte, dar să nu uităm să ne conservăm rasele locale”, atenționează Andreea Anghel, vicepreședite Caprirom.

Ce înseamnă asta?

Vicepreședintele Caprirom explică: ”Chiar dacă animalele din rasa Carpatină au o producție mai mică, trebuie să ne menținem rasa noastră locală, pentru că este rasa cel mai bine adaptată condițiilor noastre de mediu. Găsim animale din rasa Carpatină de la câmpie și până în vârful muntelui. Aceste animale sunt bine adaptate și aclimatizate condițiilor noastre. Ele ies la pășunat, spre deosebire de animalele din rasele specializate, care dau o cantitate mai mare de lapte, dar nu pot fi duse la pășune”.

De ce este mai calitativ laptele de capră?

Calitatea laptelui de capră este superior celorlalte tipuri de lapte deoarece capra mănâncă selectiv. Ajunsă pe pășune, consumă toate acele plante medicinale care se găsesc acolo, precum și muguri. Așadar, alege ceea ce mănâncă și toate aceste produse trec în laptele care este îmbogățit în acești fitonutrienți, ceea ce face ca laptele de capră să fie considerat și un medicament.

Un câștig și pentru consumatori

Reprezentanții Caprirom mai subliniau că subvenționarea laptelui de capră ar reprezenta atât un important sprijin acordat fermierilor care luptă pentru dezvoltarea acestui sector zootehnic, cât și o șansă acordată cumpărătorilor, facilitându-se accesul unor categorii mai largi de oameni la alimente sănătoase, complete și extrem de utile, laptele de capră fiind considerat cel mai bun înlocuitor pentru laptele de mamă.

Procesarea tradițională în ferma de familie ia avânt

Cât privește actuala tendință generală de realizare a multor investiții în procesarea producțiilor primare, cei doi reprezentanți ai Caprirom spun că deocamdată poate intra prioritar în discuție sectorul de producție primară, în detrimentul procesării la nivel macro. Totuși – mai spun aceștia -, în România au început să se dezvolte ferme familiale care prelucrează în mod tradițional și care își fac marketing propriu și vânzare proprie, reușind să atingă un anumit nivel de eficiență.

Asociația CAPRIROM s-a înfiinţat în anul 1993, la iniţiativa unor specialişti şi crescători din judeţul Constanţa, iar în prezent este acreditată de Autoritatea Națională pentru Zootehnie pentru conducerea Registrului Genealogic pentru rasele Carpatină, Alba de Banat, Saanen, Alpină Franceză, Angora, Murciano-Granadina și Anglo-Nubian.

În acest moment, cuprinde aproximativ 1500-1600 de membri, cu un efectiv total de aproximativ 200.000 de capete caprine.