Câteodată, întreaga tehnologie de care dispun fermierii devine neputincioasă în faţa condiţiilor meteorologice, lucru dovedit în toamna anului trecut. Seceta i-a speriat atât de tare pe producătorii agricoli încât aceştia nu mai concep să facă nici un pas fără a ţine cont de starea vremii, respectiv de nivelul precipitaţiilor.

Planul culturilor şi posibilităţile de irigare

„Dacă nu plouă, nu mai semănăm floarea-soarelui în primăvară, pentru că nu vrem să riscăm
Mihai Bogdan Stancu, administrator al societăţii Solvent Com SRL, jud. Dolj

Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj, spune că structura culturilor de primăvară va fi stabilită în funcţie de regimul de precipitaţii din perioada următoare. „Având deja experienţa celor întâmplate în 2011 la culturile de rapiţă şi grâu, am stabilit că planul culturilor de primăvară va depinde de precipitaţiile care vor urma.

Pe suprafaţa de 800 ha, care este irigabilă, vom semăna porumb, iar pe suprafaţa de 350 ha, neirigabilă, dacă va ploua, o să semănăm floarea-soarelui, iar dacă nu va ploua nu o să punem nimic. Am decis aşa, evident, pentru a limita pe cât posibil pierderile în eventualitatea în care vom suferi, din nou, de lipsa apei”, spune Mihai Bogdan Stancu.

În 2011, societatea agricolă administrată de Mihai Stancu a înregistrat pierderi de circa 20.000 euro, ca urmare a calamitării parţiale a rapiţei, semănate pe 600 ha, din care 200 ha au fost întoarse.

Piaţa şi rotaţia culturilor

Cosmin Micu, fermier din localitatea arădeană Mănăştur, spune că încă nu a stabilit cu exactitate pe ce suprafeţe şi pe ce culturi o să se axeze în primăvară. „Încă nu am stabilit dimensiunea culturilor de primăvară. Probabil că o să semănăm 150-200 ha cu floarea-soarelui şi 250 ha cu porumb”, spune Cosmin Micu.

Arădeanul afirmă că principalele criterii după care se ghidează în planificarea culturilor de primăvară sunt rotaţia culturilor şi piaţa. „Ţinem cont de rotaţia culturilor, lucru obligatoriu, dar şi de evoluţia pieţei. Trebuie să avem în vedere ce produse se caută pe piaţă, ca să le putem valorifica”, susţine Cosmin Micu.

În primăvară, problemele cu seceta pot fi chiar mai mari

„Vrem să reducem cât putem de mult riscul la culturile de primăvară, care suferă cel mai mult în lipsa apei
Marcel Corbu, fermier din localitatea Negru-Vodă, jud. Constanţa

Marcel Corbu administrează în localitatea constănţeană Negru-Vodă o suprafaţă de circa 2000 ha, pentru care planul culturilor a fost stabilit înainte de însămânţările de toamnă. Indiscutabil, principalul criteriu a fost nivelul precipitaţiilor şi al umidităţii din sol, dar şi rotaţia culturilor. „Noi avem probleme mari, în zona noastră, cu lipsa precipitaţiilor, astfel că suntem obligaţi să ţinem cont de acest lucru în stabilirea culturilor agricole.

Deja noi am decis ca expunerea pe primăvară, când problemele cu seceta pot fi chiar mai mari, să fie mai mică. Astfel, 70 la sută din suprafaţa agricolă am alocat-o culturilor de toamnă şi doar 30 la sută din suprafaţă este rezervată culturilor de primăvară. În primăvară dorim să mai semănăm 250 ha cu floarea-soarelui şi 150 ha cu porumb. E posibil să încercăm şi o suprafaţă cu mazăre”, a adăugat Marcel Corbu.

Culturile furajere au prioritate

La DN Agrar Holding, judeţul Alba, planul culturilor este întocmit în funcţie de activitatea societăţii, care are în întreţinere un efectiv de 1200 vaci cu lapte. Ca atare, George Faur, reprezentant al companiei agricole spune că dimensiunile suprafeţelor cu culturile agricole aferente sunt stabilite prin prisma asigurării necesarului de furaje pentru zootehnie.

„La noi totul este gândit pentru a asigura furajarea vacilor de lapte. De asemenea, trebuie să ţinem cont de faptul că numărul efectivelor de animale va trebui să crească anual astfel că în 2013 va ajunge la 2500 capete”, ne-a declarat George Faur.

În primăvară, DN Agrar Holding va semăna aproximativ 600 ha cu porumb (siloz şi boabe) şi 300 ha cu lucernă.

INFO

KWS
Soluţii tehnologice

Toamna anului 2010, fără a fi la fel de secetoasă ca aceasta, a forţat mărirea ponderii porumbului şi a florii-soarelui în structura de culturi. În acest moment, dilema fermierului român este cu mult mai mare, deoarece la floarea soarelui deja este forţată rotaţia şi au apărut varietăţi de Orobanche mult mai virulente, iar la porumb sistemele de irigaţii, tot mai puţine, fac ca apa să ajungă la rădăcina plantelor doar la preţuri prohibitive.

Rapiţa de primăvară este o soluţie în astfel de ani, în care o producţie în jurul a 2500 kg/ha va fi rentabilă şi datorită preţurilor de achiziţii care vor creşte pe seama lipsei produsului. Soiurile Palma şi Perfekt au fost o soluţie şi în acest an pentru unii dintre fermierii din Călăraşi şi Corabia.

La floarea soarelui, cei trei hibrizi convenţionali: Barolo RO, Mateol RO şi Huracan pot fi soluţii excelente pentru fermierii care îşi cunosc foarte bine solele şi pot asigura un management al buruienilor dicotiledonate corespunzător.

Porumbul KWS oferă fermierilor soluţii ideale prin gama foarte diversificată de hibrizi din portofoliu, prin adaptabilitatea excelentă la condiţiile pedoclimatice, aceşti hibrizi fiind creaţi pentru şi în condiţii similare ţării noastre.

Ion Voinea, Product Manager, KWS Seminţe SRL

LUCRĂRI ÎN CÂMP
Ferestre bune de lucru în ianuarie

Precipitaţiile căzute recent şi temperaturile ridicate peste nivelul mediu al acestei perioade au permis reluarea lucrările agricole în câmp.

În judeţul Buzău, agricultorii au continuat lucrările sistate în toamna lui 2011 din cauza secetei, ceea ce a dus la creşterea suprafeţelor de teren arate de la 90 mii la 115 mii ha. „Datorită revenelii din sol s-a reluat procesul de vegetaţie, iar acolo unde culturile nu au ieşit, continuă procesul de răsărire”, a declarat, pentru Agerpres, directorul DADR Buzău, Cosmin Florea.

În judeţul Hunedoara, cantitatea de apă din sol în loturile agricole este mai mică de zece ori faţă de valorile normale. „Rezerva de apă în sol este de aproximativ 0,3 l/mp, în condiţiile în care media multianuală pentru această perioadă este de 3 l/mp. Ultimele ploi au adus un plus de umiditate în sol până la o adâncime de 10-15 cm şi am recomandat agricultorilor să continue arăturile ce nu au putut fi efectuate în toamnă din cauza pământului foarte tare”, a declarat, pentru Agerpres, Ioan Ştefan, director DADR Hunedoara.

Sătmărenii mizează pe culturile de porumb

Având în vedere creşterea preţului şi producţia bună înregistrată anul trecut la culturile de porumb, fermierii din judeţul Satu Mare mizează şi în 2012 pe aceeaşi cultură, cu intenţia de a creşte suprafaţa cultivată de la 53 mii ha, în 2011, la 71 mii ha. Agricultorii sunt motivaţi de preţul bun, de 0,6 şi chiar 0,7 lei/kg, şi de producţiile mari înregistrate anul trecut, în medie 4.500 de kg/ha, iar la porumb hibrid s-a recoltat chiar şi 10.000 – 12.000 tone/ha.