
“Sărbătoarea Oieritului” s-a ținut la Ciugud, locul unor recente vizite ministeriale care s-au lăsat cu promisiuni de finanțare a clasei de mijloc de la sate și cu măsuri concrete pentru dezvoltarea agriculturii în județul Alba.
“Asociația noastră a avut inițiativa acestui festival. Beneficiem și de participarea unora dintre membrii Asociației “Țara Vinului”, Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice Alba – Transilvania. Avem în 2016 doi parteneri puternici și serioși – Consiliul Județean Alba și Primăria comunei Ciugud. Spunem cu mândrie că suntem un județ în inima țării care reprezintă epicentrul românismului. Noi, oierii, care suntem o mică parte din geneza poporului român, trebuie să ne unim și să devenim tot mai serioși. Am ales comuna Ciugud pentru că este fruntea unui GAL, aici se cresc foarte multe oi și există o comunitate de oameni extraordinari, serioși și gospodari. Vrem să facem o emulație între crescătorii de oi, în ultima vreme destul de huliți de societate, și publicul larg, să arătăm și o altă față a noastră, una civilizată, umană, din dorința de a munci și de a ne integra într-o societate mai europeană, universală”, ne-a spus Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.
În câmp la Ciugud s-a organizat și o prezentare de câini din cele patru rase românești: Ciobănesc Românesc Mioritic, Carpatin, Bucovinean și Corb, precum și demonstrații de dresaj canin. “Pe viitor vrem să facem dresaje spectaculoase cu câini și chiar cu oi, să arătăm cum să ne apropiem corect de animale, o demonstrație a interacțiunii între animal și om”, a precizat Moruțan.
Partener în organizarea evenimentului a fost și Universitatea de {tiințe Agricole din Cluj-Napoca, reprezentată de Stelian Dărăban, profesor la catedra de ovine și un bun cunoscător al tendințelor în ceea ce privește viitorul oieritului: “Am ajutat și noi mai mult cu sfaturi. Suntem buni la a da sfaturi, dar și mai buni sunt cei care ne-au ascultat, crescătorii de oi. Locul festivalului și calitatea materialului biologic expus arată că este un început bun. Deci o asociație serioasă nu poate să ducă mai departe decât o expoziție serioasă. Mai mult, Asociația din Alba a făcut o pregătire profesională a crescătorilor de ovine în ceea ce privește noile direcții ale Politicii Agricole Comune pentru bunăstarea ovinelor și finanțarea sectorului. Dar pe viitor, la nivel european nu vom face performanță doar cu Țurcana noastră. Piața europeană are un deficit de peste 28% la carnea de ovină, acolo ar trebui, cu efectivul pe care îl avem, să compensăm acel deficit; ori, nu putem face asta decât prin practicarea unor încrucișări industriale simple sau complexe. Unii crescători spun că este greu, dar dacă s-ar porni câțiva mai cu dare de mână să le facă, dar ca la carte, după aceea ar fi un exemplu pentru alții, ar vedea toți că se poate face performanță. Îi putem ajuta, mai ales că marile proiecte care vor veni pe cercetare pe bani comunitari vor trebui obligatoriu asociate cu o fermă autorizată, cu o societate comercială, care să aloce 10% din rulaj cercetării, în fiecare an”.
Ioan Pădeanu, șeful Catedrei de Tehnologia creșterii ovinelor și caprinelor de la USAMVB Timișoara, spune că expoziția de ovine de la Ciugud este un început bun și că prima ediție s-a axat preponderent pe rasele tradiționale, cu ecotipurile locale: Țurcana Albă, Țurcana Oacheșă – specifică zonei Sebeșului, dar și Țurcana Bucălaie și Țurcana Brează de Hațeg, aduse din zona Hunedoara. Dar “ce a impresionat la această expoziție sunt doi berbeci Suffolk, exemplare deosebite, de 110-120 kg fiecare, folosiți pentru a produce hibrizi de carne cu rasa Țurcană”, a precizat Pădeanu.
“Situația din acest moment nu prea ne dă voie să ne bucurăm”, a făcut referite Horia Moruțan la impasul în care se află sectorul de creștere a ovinelor în România din cauza unor probleme precum întârzierea subvențiilor, cuantumul mic al ajutoarelor de stat, dificultatea de a comercializa produsele de fermă, taxele exorbitante pe care le percep administrațiile locale pentru pășuni etc. Cu toate acestea, o sărbătoare dedicată oieritului trebuie să fie prilej de mândrie pentru fiecare crescător. “Această îndeletnicire extraordinară face parte din geneza poporului român care s-a născut odată cu creșterea oilor. E o meserie care nu poate să dispară de pe aceste meleaguri, fie că vor, fie că nu vor guvernanții și parlamentarii noștri…”, a concluzionat Horia Moruțan.
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016







