Darwinismul digital și agricultura

Revoluția digitală a schimbat modul în care producem, consumăm, comunicăm și obținem informații, iar companiile – precum speciile din teoria lui Darwin – trebuie să se adapteze pentru a supraviețui. Transformarea digitală a afacerilor constă în regândirea nevoilor și valorificarea noilor tehnologii pentru a adopta soluțiile viitorului. Pentru a supravieţui noilor situaţii apărute ca urmare a digitalizării, companiile şi fermele agricole trebuie să se adapteze acestor transformări.

Termenul ”darwinism digital” a fost introdus de scriitorul și expertul în marketing Tom Goodwin, care a spus că revoluția digitală nu se referă doar la adoptarea de noi tehnologii, ci şi la desprinderea de procesele și strategiile din trecut. „Transformarea digitală a companiilor constă în regândirea nevoilor și utilizarea noilor tehnologii pentru a adopta soluții”, spunea Goodwin.

„Probabil că aceasta este cea mai frumoasă perioadă în care se poate trăi ca fermier. Vremurile sunt foarte dinamice, iar Horsch are o viziune clară privind agricultura viitorului, care trebuie să urmărească: protecţia mediului, sănătatea şi alimentaţia sănătoasă” – MICHAEL HORSCH, Fondator Horsch

Semănat autonom cu „Robo” Horsch

Robotul autonom construit de către Horsch este echipat cu un tractor pe şenile, cu motor diesel de 330 CP, o semănătoare Maestro de 18 m (cu 24 de rânduri, la 75 cm) şi sistem Trimble de ghidare. Semănătoarea Maestro are o construcţie compactă şi a fost proiectată special pentru a fi compatibilă cu tractorul autonom. Acest sistem poate fi transportat cu ajutorul unui camion. „Robo” poate lucra şi cu semănătorile din gamele Avatar şi Serto, precum şi cu utilaje de tipul Joker şi Cruiser.

Poligonul de testare al roboţilor Horsch este ferma companiei din Cehia. Întreaga suprafaţă a fermei „AgroVation” este pregătită pentru lucrul cu roboţii şi pentru demonstraţiile practice.

Autonomia este următorul pas

Inovația și adaptarea la schimbare face parte din ”ADN”-ul companiei Horsch care a introdus primele procese de automatizare în urmă cu 30 de ani, la început fiind aplicate la maşinile de erbicidat, apoi la semănători. „În urmă cu o sută de ani a fost calul, acum avem tractorul şi în viitorul apropiat vom avea robotul. Desigur, tractoarele nu vor dispărea, dar multe lucrări vor fi efectuate de către roboţi. Acum, principala problemă este costul ridicat al roboţilor, dar efectul viitor va fi scăderea costurilor de producţie a produselor agricole”, a afirmat Michael Horsch, cu prilejul prezentării noutăţilor companiei pentru Agritechnica 2022.

Mecanizatorii viitorului

Automatizarea a schimbat modul de lucru în agricultură. Acum tractoristul stă în tractor şi are tot mai puţine operaţii de făcut, dar avem foarte multe resurse alocate pentru acesta: cabina, climatizarea, etc.).

Dar agricultura de precizie şi „autonomia” nu presupune „eliminarea” oamenilor. Mecanizatorii vor primi alte sarcini. În loc să stea într-o cabină climatizată, operatorul va trebui să supravegheze, de la distanţă, modul în care funcţionează utilajele din spatele tractorului.

Michael Horsch ştie cine sunt mecanizatorii viitorului: „aceştia au acum 6-10 ani şi se joacă pe calculator şi pe alte dispozitive electronice. Practic, vom preda copiilor noştri viitoarele utilaje. Vom aduce în realitate ceea ce acum copii experimentează în fiecare zi prin joc”.

De la automatizare, la sisteme autonome

Multe echipamente care astăzi sunt asociate cu termenul „autonom” sunt mai degrabă automatizări. Prin automatizarea proceselor din câmp, echipamentele moderne sunt folosite la capacitate maximă. Spre exemplu, un tractor ghidat prinGPSpoate întoarce la capăt de rând autonom. Acesta este doar un prim pas. „Autonom înseamnă că într-adevăr nu există șofer/operator, dar mai există încă destul de multe obstacole de eliminat până când vom ajunge la o autonomie completă”, a explicat Michael Horsch.

Pentru a putea lucra într-un mod parțial autonom, astăzi există trei cerințe principale:

1) sistemul de planificare a traseului, 2) o graniţă digitală (geofencing) şi 3) măsurile de siguranţă.

Aceste cerinţe pot fi respectate cu ajutorul unui „şofer” – operator cu telecomandă care monitorizează echipamentul din teren şi intervine în caz de urgență. Următorul pas este sistemul de senzori care să permită monitorizarea maşinii şi semnalizarea eventualelor defecţiuni.

”Confruntarea” robot-tractor

Tractoarele agricole sunt construite şi echipate cu un motor puternic, pentru a rula pe drumurile publice (cu 50-60 km/oră), cutie de viteză, transmisie, frâne, etc. În plus, are nevoie de o cabină „de lux” pentru operator. În schimb, „roboţii vor lucra numai pe câmp, cu o viteză de doar 15 km/oră, sisteme simple de frânare şi trasmisie, fără echipare pentru drumurile publice şi mai ales fără cabină. Şi utilajele agricole conduse de roboţi vor fi mai simple, ceea ce face ca, în final, costurile de producţie în exploataţiile agricole să scadă”, apreciază Michael Horsch.