Soiul este unul din factorii cei mai importanţi şi mai dinamici ai tehnologiei de cultura grâului. De aceea cunoaşterea comportǎrii soiurilor în culturi comparative riguroase efectuate în diferite condiţii în fiecare zonǎ este de interes pentru fermierii care cultivǎ grâu.
Actualizarea informaţiilor despre soiurile disponibile este recomandabilǎ pentru toţi cei care vor sǎ benficieze de progresul genetic realizat continuu de programele de ameliorare şi sǎ nu rǎmânǎ blocaţi în clişee depǎşite, bazate pe informaţii despre soiuri mai vechi.
Cercetarea româneascǎ efectueazǎ în fiecare an culturi comparative pentru testarea soiurilor create de centrele publice de ameliorare, folosind o metodicǎ ştiinţificǎ unitarǎ în numeroase staţiuni de cercetare din întrega ţarǎ.
TESTĂRI SOIURI DE GRÂU ROMÂNEȘTI ÎN SUDUL ȘI VESTUL ȚĂRII
Pentru informarea celor interesaţi, prezentǎm producţiile medii pe 4 ani în experienţele efectuate în staţiunile din Sudul şi Vestul ţǎrii, unde alǎturi de liniile noi din procesul de ameliorare au fost testate şi 12 soiuri, în comparaţie cu soiul Glosa întregistrat în anul 2005 şi care a ocupat încǎ în anul 2024 peste 23% din suprafeţele pentru producerea de seminţe în România.
Ḯn 28 culturi comparative efectuate în ultimii 4 ani în staţiunile din Sudul ţǎrii, soiurile noi româneşti au depǎşit soiul Glosa cu sporuri cuprinse între 171 şi 794 kg/ha, ceea ce reprezintǎ de la 2.5 la 11.5% faţǎ de producţia soiului Glosa.
Pe primele trei locuri ca producţie medie s-au situat soiurile FDL Columna, care va fi înregistrat în anul 2025, Ursita şi FDL Abund. Soiurile mai vechi, Otilia, Pitar, FDL Miranda şi Izvor au fost inferioare ca producţie medie soiului Glosa cu 60 pǎnǎ la 193 kg/ha. Soiul Pitar compenseazǎ producţia cu 180 kg/ha mai micǎ prin conţinutul mai ridicat de proteine în bob şi calitatea superioarǎ de panificaţie, putând fi folosit în amestecuri ca ameliorator.
Ḯn cele 12 culturi comparative efectuate în ultimii 4 ani în cele trei staţiuni din Vestul ţǎrii, soiurile româneşti noi au depǎşit soiul Glosa cu sporuri cuprinse între 213 şi 1187 kg/ha, ceea ce reprezintǎ între 3 şi 16,9% faţǎ din producţia soiului Glosa. Soiul Pitar, cu calitate superioarǎ de panificaţie, a fost în zona de Vest egal ca producţie medie cu soiul Glosa.
Masa hectolitricǎ şi procentul de proteine în bob sunt însuşiri care pot influenţa preţul de valorificare a recoltelor de grâu şi de aceea prezentǎm în tabelul 3 valorile determinate pentru aceste douǎ caractere în 19, respectiv 18 culturi comparartive efectuate în ultimii trei ani în Sudul şi Vestul ţǎrii.
Majoritatea soiurilor noi au avut valori medii ale masei hectolitrice mai mari de 76 kg/hl, apropiate de cele ale soiului Glosa. Soiurile Ursita şi Voinic au avut, alǎturi de soiul mai vechi Izvor, mai puţin productiv dar cunoscut pentru rezistenţa sa la secetǎ, valorile cele mai ridicate.
De asemenea, cu excepţia soiurilor Ursita şi Carom, soiurile noi au fost egale sau superioare soiului Glosa pentru concentraţia de proteine în bob. Cele mai ridicate procente medii de proteine în bob au fost determinate la soiurile FDL Columna şi Pitar.
Rezultatele prezentate, obţinute în 4 ani şi în numeroase localitǎţi de experimentare, ilustreazǎ faptul cǎ, în ciuda dificultǎţilor pe care le întâmpinǎ cercetarea agricolǎ româneascǎ, centrele de ameliorare a grâului din ţarǎ au realizat un progres genetic remarcabil, care le face competitive cu soiurile importate, faţǎ de care au avantajul de a fi fost expuse la condiţiile din România vreme de mulţi ani, pe parcursul procesului de ameliorare şi selecţie care a condus la crearea lor.
Articol redactat de Pompiliu Mustățea, director și academician Nicolae N. Săulescu – Laboratorul Ameliorare Grâu INCDA Fundulea
CITEȘTE ȘI: Grâul românesc, umăr la umăr cu cel străin
