„În ciuda unui an mai secetos, m-am închis decent, ca să zic aşa. Culturile de toamnă au fost bune. Am avut cam 650 ha de grâu de la care am obţinut o producţie undeva la 5.500 kg/ha; la orz, după 200 ha cultivate, am recoltat o medie de 5.400 kg/ha, iar rapiţa, cultură înfiinţată după 4 ani de pauză pe 400 ha, mi-a dat 2.100 kg/ha”, ne-a declarat cultivatorul dobrogean.

Producţii nesatisfăcătoare la porumb şi floare

La principalele culturi prăşitoare de primăvară e problema. Aici, rezultatele se anunţă a fi cu mult mai slabe. Din estimările sale, Raul Mărunţoiu nu va produce mai mult de două tone de porumb boabe la hectar şi o tonă şi jumătate la floarea soarelui. 

Doar, mazărea a fost singura cultură de primăvară care a fost a avut randament mulţumitor: 3.150 kg pe hectar.

„Având în vedere că nu am decât 100 de hectare semănate cu floarea soarelui şi porumb, deci suprafaţă puţină, consider că pierderea o să fie atenuată. Nu am declarat culturi calamitate pentru că, oricum, nu este situaţia din 2020 când, în zona noastră, recolta de porumb a fost zero!”, a susţinut fermierul. 

Fluctuaţii mari de preţ la recoltarea grâului

Tânărul fermier a valorificat toată producţia agricolă de toamnă direct din câmp, la preţuri apreciate ca fiind „bunicele”!

„Au fost, bineînţeles, fluctuaţii mari de preţ în timpul secerişului pentru că toată lumea recolta. Spre exemplu, la grâu, preţurile au variat, chiar şi în aceeaşi zi, între 1.300 şi 1.600 tona. Eu am avut şi o suprafaţă destul de mare, de vreo 300 de hectare, unde, din cauza secetei, calitatea grâului a fost mai slabă. Boabele nu au avut un conţinut suficient de proteină, cu toate că masa hectolitrică a fost bună, şi ca atare producţia s-a dus la furaj la un preţ mai scăzut”, a explicat fermierul.       

320 de hectare cu rapiţă

Imediat după ce a recoltat, fermierul a realizat primele lucrări de pregătire a terenului pentru semănat.

„La o diferenţă de vreo 10 zile maxim de când au ieşit combinele din lanuri (n.r. – sfârşitul lunii august), miriştea a cunoscut fierul plugului. Eu încă lucrez convenţional, am arat şi am aplicat o trecere cu cultivatorul. Mă gândesc să pun rapiţă. În ultimele zile a venit o ploaie neanunţată de vreo 35 de litri pe mp, pe cea mai mare parte din suprafaţa fermei, care a găsit terenul afânat de la pregătire şi apa s-a înmagazinat în sol. Acuma am curajul să semăn 320 de hectare de rapiţă, atât cât îmi permite rotaţia culturilor”, a precizat cultivatorul.

Acesta s-a gândit să pună hibrizi cu sistemul de producţie Clearfield pentru că a avut ceva probleme cu muştarul sălbatic. Erbicidele aplicate s-au dovedit a fi ineficiente în controlul buruienii, doarece face parte din aceeaşi familie ca şi a rapiţei – a cruciferelor. În final, s-a cunoscut o invazie de corpuri străine existente în masa de rapiţă, cu influenţă directă asupra calităţii. Aşa că va semăna rapiţă Clearfield, ca să cureţe terenul.

Costurile se vor tripla!

Raul Mărunţoiu s-a îngrijit să asigure baza tehnico-materială pentru noul sezon agricol. Are sămânţa cumpărată, o va trata şi o va selecta în fermă. Cu un efort financiar considerabil a reuşit să aprovizioneze îngrăşămintele chimice complexe la un preţ dublu comparativ cu anul trecut: 6.250 de lei tona!

„Aplic jumătate din doza obişnuită, doar 100 kg/ha, întrucât nu am bani pentru mai mult. Până acum am cheltuit 2.000 de lei pe hectar, în condiţiile în care nu am semănat şi nu am făcut toate lucrările de pregătirea patului germinativ, ci numai arat, cultivat, tratat sămânţă. În dinamica actuală a preţurilor, costurile de producţie se vor tripla până să recoltez”, susţine fermierul.

Investiţii în tehnică amânate

Chiar dacă nu sunt fonduri pentru investiţii, tânărul fermier a reuşit să achiziţioneze în primăvară un tractor de 270 CP.

„Sigur că mi-aş fi dorit să mai achiziţionez tehnică, dar mai întâi să-mi asigur tot ce-mi trebuie pentru ciclul de cultură viitor. Vreau să-mi iau azotul şi motorina pentru tot anul, trebuie să plătesc arenda, să-mi opresc banii de salarii, de piese şi de reparaţii şi abia atunci am să văd dacă-mi rămâne ceva! Cum nici producţiile nu au fost foarte mari la noi, nu prea e loc şi pentru alte investiţii în fermă”, concluzionează tânărul fermier din Năvodari.  

SE FEREŞTE DE CONTRACTARE

Raul Mărunţoiu nu a avut curaj să semneze contracte futures, în primăvară, atunci când preţurile au fost bune pentru că în zona de nord est a judeţului Constanţa unde îşi are ferma nu plouase şi nici nu se anunţaseră precipitaţii. Fermierului i-a fost frică să se angajeze prin obligaţii contractuale pentru a nu repeta nenorocirea din 2020, când a păţit-o! 

Una peste alta, culturile de toamnă l-au salvat de la dezastru!

un articol de

MARIAN MUŞAT