Peste o sută de fermieri din judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara, dar şi alte persoane interesate de creşterea vacilor de lapte au participat la prezentările susţinute de specialişti ai unor firme renumite din Marea Britanie, pe teme precum: ”Prepararea unui siloz de calitate” (Ecosyl), ”Importanţa unei nutriţii eficiente” (Premier Nutrition – AB Agri), ”Probleme practice în proiectarea unei ferme de lapte moderne şi eficiente” (Dairy Design Consultancy), ”Igiena ugerului şi prevenirea mastitei” (Johnson Diversey), ”Igiena fermei şi a mediului” (Johnson Diversey) şi ”Îmbunătăţirea efectivului de vaci prin ameliorarea genetică” (Cogent).
Toate companiile prezente la seminar sunt membre ale British Dairy Consortium, care include, în prezent, 14 companii active în sectorul producerii laptelui atât în Marea Britanie, cât şi piaţa internaţională. ”Am încercat să acoperim toate ariile de interes pentru crescătorii de vaci de lapte, aducând, prin oferta firmelor prezente, o gamă aproape completă de produse şi servicii pentru acest tip de ferme”, ne-a declarat Louise Womersley, director marketing al companiei Johnson Diversey.
Dintre acestea, firma Cogent este deja activă pe piaţa românească din luna decembrie a anului trecut, produsele sale fiind distribuite prin compania Xcel Oil, iar celelalte companii urmează să îşi facă disponibilă oferta pentru fermierii români cel mai probabil începând cu a doua jumătate a acestui an.
Expunerile efectuate de experţii din Marea Britanie s-au axat pe lucruri practice, cu efecte directe şi reale în fermă, iar succesul seminarului a fost demonstrat prin interesul numărului mare de participanţi. Aceştia au primit din partea organizatorilor diplome de participare la seminar, însă principalul câştig a fost reprezentat de informaţiile aflate şi de deschiderea unor posibilităţi de colaborare pe viitor.
Secretele unui bun siloz
Costurile pentru obţinerea unui siloz de bună calitate sunt aceleaşi şi dacă facem un siloz de calitate slabă, a subliniat Dr. Shirley Heron de la compania Ecosyl. Drept urmare, nu avem nici un motiv pentru care să nu producem un siloz foarte bun pentru vacile din ferma noastră. Scopul producerii silozului este să maximizăm valoarea nutritivă a acestuia şi să micşorăm cât mai mult pierderile de substanţă uscată.
Silozul trebuie să fie principalul furaj care furnizează energia vacilor, şi nu furajele concentrate. Fiecare procent de scădere a digestibilităţii silozului reduce producţia de lapte cu 0,37 litri/zi/vacă. Pentru silozul de porumb, mărimea tocăturii trebuie să fie de cca 1 cm, iar boabele trebuie să fie sparte în momentul însilozării. Dacă silozul nu se poate face într-o zi, atunci el trebuie acoperit peste noapte cu folie, pentru a nu pierde din calitatea silozului.
La sfârşit, silozul se va acoperi cu o folie subţire care se aşează foarte strâns pe siloz, după care se acoperă cu o folie mai groasă protectoare. La administrare, silozul trebuie să fie tăiat drept, pentru a reduce pătrunderea aerului şi deteriorarea silozului din celulă de la o zi la alta.
Nutriţia corectă previne bolile
Ian Atterbury de la compania AB Agri ne-a prezentat rolul substanţelor macro- şi microminerale în toate verigile de creştere şi exploatare a vacilor de lapte. Dacă avem probleme cu mastitele, cu suptul nenutritiv la viţei, cu retenţiile placentare, cu boli de piele, cu naşetrea de viţei morţi sau neviabili, cu rate scăzute de creştere la tineret, cu fertilitate scăzută sau cu boli podale, atunci trebuie să ne gândim imediat la deficienţe de macro- şi microelemente minerale.
”Gândeşte ca o vacă atunci când construieşti un adăpost pentru vaci!”
Acesta este secretul construirii unui adăpost eficient pentru vaci de lapte, enunţat de John Mogg de la Dairy Design Consultancy, care a prezentat cele mai importante caracteristici ale adăposturilor pentru vacile de lapte. De reţinut că adăposturile trebuie să fie ieftine, uşor de lucrat în ele, dar mai ales trebuie să asigure condiţiile corecte de trai pentru vaci, încercând să redea cât mai mult din condiţiile naturale de trai ale acestora.
Vacile trebuie să muncească în adăposturi, deci au nevoie de condiţii de muncă foarte bune. Au nevoie de spaţiu (circa 8,5 mp/cap de animal), de aer/ventilaţie, confort şi acces la furaje şi apă. Cel mai important element constructiv pe care s-a insistat a fost acela că adăposturile de vaci de lapte trebuie să aibă o fantă de aerisire care nu va fi închisă nici pe gerul cel mai năprasnic de pe timpul iernii.
Totodată, s-a mai spus că vacile petrec circa 10-12 ore pe zi în poziţia culcat, dar se ridică aproape la fiecare oră. Dacă, însă, nu se pot ridica uşor, vor evita să se aşeze, ceea ce duce la probleme ale picioarelor şi stres, ce generează multiple efecte secundare negative. De aceea, este extrem de important ca dimensiunile grilajului fiecărei boxe să fie prevăzute în aşa fel încât mişcarea în timpul ridicării să se poată realiza în mod natural şi cu uşurinţă.
Igiena platformei de muls, la fel de importantă ca şi igiena ugerului
Alison Cox de la compania Johnson Diversey ne-a prezentat lucruri interesante legate de igiena ugerului şi controlul mastitei. Astfel, am aflat că fiecare creştere cu 100.000 celule somatice/ml în lapte ne costă 0,5 kg lapte/zi/vacă. Obiectivele majore ale programelor de control a mastitei sunt eliminarea infecţiei existente şi reducerea ratei de noi infecţii.
Referitor la igiena platformei de muls, aceasta are efecte puternice atât asupra nivelului de bacterii din lapte, cât şi asupra nivelului de mastite la vaci. Igiena din sala de muls se poate menţine prin proiectarea, service-ul şi întreţinerea echipamentului de muls şi prin curăţarea acestuia. Componentele cheie ale sistemului de spălare a instalaţiei de muls sunt temperatura, acţiunea chimică, acţiunea mecanică şi durata spălării. Important de menţionat este să nu uităm să spălăm şi părţile din exteriorul instalaţiei de muls.
Ameliorarea genetică duce la îmbunătăţirea producţiei de lapte, pe termen lung
Gerbrich Andringa de la firma Cogent a prezentat metodele specifice de îmbunătăţire a producţiei de lapte prin ameliorarea genetică. Aceasta are un efect vizibil mult mai redus decât îmbunătăţirea hrănirii sau întreţinerea vacilor de lapte, însă acest efect este permanent. Un lucru pe care îl uită multă lume a fost evidenţiat de către specialistul Cogent, şi anume faptul că orice ameliorare genetică trebuie însoţită şi de ameliorarea tehnologiei de exploatare.
Deciziile luate acum în privinţa ameliorării genetice se vor vedea doar peste trei sau patru ani, însă rezultatele vor fi permanente şi pe termen lung. S-au prezentat lucruri foarte utile în alegerea taurilor pentru însămânţările artificiale. Interesantă şi extrem de utilă a fost pentru crescători şi expunerea despre utilizarea materialului seminal sexat, adică obţinerea mai multor viţele în fermă.
Firma Cogent are o experienţă de peste 10 ani în producerea de material seminal sexat şi e prezentă în 40 de ţări din întreaga lume, ceea ce confirmă calitatea produselor oferite fermierilor. Primii clienţi români ai companiei sunt o parte dintre fermierii care au participat în toamna anului trecut la o vizită în Marea Britanie, ce a cuprins atât vizitarea companiei britanice, cât şi vizite în ferme specializate în creşterea vacilor de lapte.
„Deşi fermierii pot alege dintr-o gamă largă de caractere ce pot fi ameliorate prin genetică, procentul de proteină din lapte şi conformaţia membrelor sunt, probabil, primele alegeri ale fermierilor români, ţinând cont de faptul că în România preţul laptelui este puternic influenţat de conţinutul de proteină şi că majoritatea vacilor de lapte sunt crescute în adăposturi închise”, ne-a spus Gerbrich Andringa, director export al firmei Cogent Breeding Ltd.
FERMIERI ROMÂNI ÎN MAREA BRITANIE
UK Trade & Investment, Secţia Comercială a Ambasadei Marii Britanii în România, organizează la sfârşitul lunii mai a.c. o vizită pentru fermieri în Marea Britanie, ce va cuprinde vizitarea unei expoziţii şi a unor ferme specializate în creşterea bovinelor de carne. Informaţii detaliate puteţi obţine contactând direct organizatorii: persoană de contact Ileana Buia, consultant comercial; telefon: 021.201.7200; telefon direct: 021.201.7264; fax: 021.201.7311; email: 
Prezent la deschiderea seminarului, E.S. Robin Barnett, Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, a declarat pentru revista Ferma: „Am ales să sprijinim acest proiect în primul rând pentru că ştim foarte bine că România are un potenţial deosebit în ceea ce priveşte sectorul agricol. De asemenea, ştim foarte bine că România are nevoie de o perioadă de modernizare, iar Marea Britanie are o expertiză deosebită în ceea ce priveşte zootehnologiile, ştiinţa agricolă de ultimă generaţie şi managementul fermelor.
Am ales Timişoara deoarece avem deja un parteneriat strâns între Nottingham şi Timişoara şi o legătură foarte bună între regiunea East Midlands şi regiunea Timiş”.
Oficialul britanic şi-a exprimat convingerea că acest parteneriat public-privat, realizat cu sprijinul companiei Johnson Diversey, recunoscută în Marea Britanie în ceea ce priveşte igiena fermelor, reprezintă doar un prim pas într-o direcţie pozitivă privind cooperarea sustenabilă dintre cele două ţări, în acest sector.
