Pentru a beneficia de întreaga atenție a auditoriului, întâlnirea a fost deschisă cu premierea celor mai performanți fermieri, la „Gala PRIA Romanian Farmers”, aflată acum la prima ediție. Au fost recunoscute eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital, timp, muncă, cunoștințe și energie în activitatea lor, toate eforturile având aceeași finalitate: avantaje pentru agricultura României. 

„În agricultură lucrează între 27 și 28% din populația ocupată, care nu asigură decât 5-6% din PIB. }ările dezvoltate au șase-șapte procente din PIB în agricultură, dar populația ocupată este de numai trei-patru la sută”, a prezentat câteva date statistice Tudorel Andrei, președintele INS. Avem 3,6 milioane de exploatații agricole, care reprezintă 30 la sută din totalul UE. Situație similară cu a Franței, dar în anul 1950. Nici la efectivele de animale, la randament (la jumătate în raport cu țările dezvoltate) sau la suprafața irigată nu stăm mai bine. 

Performeri în agricultură

Seria campionilor PRIA a deschis-o Nicolae Sitaru, administratorul fermei Elsit din comuna Orezu, județul Ialomița, pentru rezultate deosebite în cultura porumbului și pentru promovarea acesteia. „Aș vrea să fiu printre premianți și când România va produce măcar 20 milioane de tone de porumb. Suntem departe de acest deziderat”, a declarat Sitaru la primirea premiului. 

Un alt fermier premiat a fost Gheorghe Albu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care acum administrează 3.000 ha de teren agricol în județul Constanța. „Acest premiu mi-a revenit pentru că în ferma de la Viișoara am plantat 1,2 milioane de salcâmi”, a ținut să precizeze fermierul. 

Cu o exploatație la fel de întinsă, Ilie Popescu, din județul Olt, a primit premiul pentru activitatea în domeniile cultura mare, energie regenerabilă și morărit. 

Pentru agricultura de tip închis a fost declarat câștigător Dimitrie Muscă, fermier din județul Arad care produce, prelucrează și vinde sub aceeași „umbrelă” – Combinatul Agroindustrial Curtici.

Și liderilor le-au fost recunoscute meritele 

Au fost recunoscute și meritele liderilor de asociații pentru bunul mers al agriculturii din România. Pentru implicarea în simplificarea legislației în ceea ce privește APIA și AFIR a fost premiat Constantin Bazon, administrator al fermelor Agricola Prod și Atractiv, ambele în comuna Golești, județul Vrancea, dar și unul dintre vicepreședinții LAPAR. 

Emil Dumitru, președintele Pro Agro, a primit recunoaștere pentru implicarea în agricultură și pentru buna gestionare a demersurilor federației: „Sunt multe probleme pe care agricultura României le are. În condițiile în care avem doi la sută din numărul de fermieri care obțin 48% din totalul plăților pe suprafață, iar cealaltă jumătate a agriculturii este de subzistență și pentru autoconsum, cred că avem foarte multe lucruri de făcut în zona asta”, și-a propus liderul Pro Agro. 

Nu putea trece neobservată nici activitatea președintelui LAPAR, Laurențiu Baciu, care a primit poate cel mai important premiu – pentru activitatea extraordinară în slujba agricultorilor, pentru pregătirea profesională și a activității avute în domeniul agriculturii. „Cred că a venit momentul să vedem ce putem face noi, să facem ceva bun care se potrivește la condițiile reale din România”, a declarat șeful LAPAR.

Cercetarea românească, aflată într-o permanentă dificultate, a primit un premiu de excelență. „Dincolo de condițiile de finanțare pe care mulți le cunoașteți, INCDA Fundulea produce soiuri de grâu care se cultivă pe 65 la sută din suprafața cultivată cu grâu în România. Dar nu vom reuși să creăm organisme care să crească fără apă sau la temperaturi de 50o. Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente. Sunt specii pe care nu le mai putem cultiva. Ne-am redus la cinci culturi de la care se obțin randamente mai mari și fermierii își recuperează banii mai repede”, a atenționat Marian Verzea, directorul general INCDA Fundulea. Fermierii au cerut ajutorul cercetării pentru a duce agricultura românească acolo unde îi este locul. „L-aș ruga pe domnul Verzea să țină mai aproape de noi, pentru că noi vrem să punem umărul alături de cercetarea românească și împreună cred că vom reuși să obținem 20 milioane de tone de porumb”, a adăugat Laurențiu Baciu. O soluție pentru a scoate cercetarea românească din amorțeală este „numai un parteneriat public-privat”, a intervenit Emil Dumitru. 

Articol publicat in revista Ferma nr.18(179) 15 – 31 octombrie 2016