Perdelele forestiere au revenit în actualitate în ultimii ani pe fondul schimbărilor climatice şi al noilor reglementări privind stocarea carbonului. Dar pădurile, perdelele forestiere şi gardurile vii au o importanţă deosebită şi mult subestimată, din păcate, şi pentru:

• Asigurarea habitatului natural şi biodiversitate;
• Stabilizarea şi prevenirea eroziunii solului;
• Protecţie împotriva curenţilor de aer şi de vânt;
• Prevenirea troienelor şi a acumulărilor excesive de zăpadă;
• Reducerea evapo-transpiraţiei şi a pierderilor de umiditate din sol;
• Stocarea de carbon;

Capacitatea copacilor de a depozita carbon e tot mai apreciată, poate supraestimată, în condiţiile în care pădurile şi perdelele forestiere au un rol mult mai complex în biotopul natural şi implicit pentru fermele vegetale şi de animale.

Stresul termic a devenit o mare problemă pentru animale şi plante, pe măsură ce climatul se schimbă dramatic. În aceste condiţii, pădurile şi perdelele forestiere pot asigura atât umbra, cât şi adăpostul și hrana pentru fauna sălbatică, păsări şi animale.

Prin PNRR, Componenta 2 „Păduri şi protecţia biodiversităţii”, Investiţia 1. „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane”, Schema de ajutor de stat Subinvestiția I.1.A – „Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri” pentru împădurirea a 27.000 ha bugetul alocat este de 325 milioane de euro (după modificarea PNRR-ului) şi se va împărți pe principiul „primul venit, primul servit”, fără criterii de selecție a dosarelor.

Perdelele forestiere – 4 avantaje ale utilizării în ferme

1. Pentru protecţia culturilor agricole, alinierea perdelelor de protecţie se va face perpendicular pe direcţia vânturilor dominante. Dacă doriţi să asiguraţi umbră animalelor de fermă, orientaţi gardurile vii pe direcţia est-vest şi pe direcţia nord-sud, pentru o umbrire cât mai redusă a câmpului.
2. Amplasate pe marginea drumurilor agricole, perdelele forestiere şi gardurile vii împiedică accesul necontrolat al vehiculelor, formarea de „drumuri” neautorizate şi reduc pagubele cauzate de „călcarea” culturilor.
3. Utilizarea suprafeţelor greu accesibile şi a „colţurilor”. Înfiinţarea unor pâlcuri de copaci în parcelele greu accesibile, precum şi pe marginea sau colţurile parcelelor neregulate poate ajuta la „regularizarea” formei acestora şi maximizarea utilizării suprafeţei agricole.
4. Stabilizarea şi reducerea eroziunii solului. Gruparea copacilor în zonele dificile, cum ar fi terenurile abrupte (cu pantă mare), maluri de ape, şanţuri şi văi, ajută la stabilizarea solului şi previne alunecările de teren.

Gardurile vii sunt (încă) mult subestimate

Tot mai mulţi fermieri recurg la îngrădirea terenurilor agricole, în special a păşunilor şi fâneţelor. De obicei, aceste garduri sunt construite din stâlpi metalici, plastic sau din lemn. O soluţie eficientă şi sustenabilă, dar mai rar folosită, pentru realizarea acestor îngrădiri sunt clasicele „garduri vii”.

„Gardurile vii” pot fi realizate în două variante:

1. Din copaci plantaţi la o distanţă de câţiva metri şi care sunt folosiţi apoi pentru susţinerea gardului propriu-zis din plasă de sârmă sau alte materiale.
2. Din arbuşti plantaţi la distanţă mică şi care formează un desiş care nu poate fi depăşit de către animale.

Gestionate corect, gardurile vii au o durată de viaţă îndelungată şi oferă numeroase beneficii suplimentare unor garduri clasice realizate din stâlpi şi sârmă. Întreţinute corespunzător, prin tăiere şi curăţare periodică, gardurile vii oferă o bună continuitate/integritate, umbră şi o protecţie suplimentară contra curenţilor de aer şi vânt.

În plus, gardurile vii realizate dintr-un amestec de arbuşti (de talie joasă) şi arbori nu numai că oferă adăpost şi hrană faunei sălbatice, ci „acţionează” la fel de eficient ca o perdea forestieră.

Un alt avantaj al gardurilor vii este costul relativ redus pentru înfiinţare şi întreţinere. După atingerea dimensiunilor dorite, gardurile vii pot fi menţinute şi întreţinute prin lucrări mecanice de tăiere şi tundere.

Perdelele forestiere şi gardurile vii susţin prădătorii naturali

Numeroasele pagube realizate de către şoareci, în special în cazul culturilor în sistemele minime de lucrări sau no-till, pot fi diminuate prin încurajarea creşterii numărului de prădători naturali (pasări de pradă şi vulpi).

Perdelele forestiere şi gardurile vii pot imita structura şi diversitatea bogată pe care o găsim la marginea pădurii şi sunt capabile să susţină un adevărat ecosistem, inclusiv un număr mare de păsări de pradă. Viaţa a numeroase specii de păsări, inclusiv cele de pradă, se bazează pe copaci, atât pentru cuibărit, cât şi pentru odihnă, iar perdelele forestiere şi gardurile vii pot îndeplini cu succes acest rol.

Citeşte şi: 3 Strategii pentru creşterea conţinutului de materie organică. Resturile vegetale nu sunt „adversarii” no-till

Prima „ÎMPĂDURIRE” prin PNRR

Prin PNRR, Componenta 2 „Păduri şi protecţia biodiversităţii„, Investiţia 1. „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane”, Schema de ajutor de stat Subinvestiția I.1.A – „Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri” se urmăreşte:

• Creșterea suprafeței acoperite cu păduri și a contribuției sectorului forestier la atingerea țintelor europene privind clima și biodiversitatea, inclusiv prin reforma sistemului de management și a celui de guvernanță în domeniu;
• Consolidarea sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea facilitării implementării măsurilor active de conservare stabilite, prin raportare la obiective specifice de conservare pentru habitate și specii, precum și a Strategiei Europene privind biodiversitatea.

Important de ştiut:

• Bugetul alocat de 325 milioane de euro (după modificarea PNRR-ului) pentru împădurirea a 27.000 ha se va împărți pe principiul „primul venit, primul servit”, fără criterii de selecție a dosarelor.
• Suprafața minimă eligibilă este de 0,5 ha în cazul trupurilor de pădure și 0,1 ha în cazul perdelelor forestiere, iar terenul trebuie să fie pretabil pentru împădurire. Practic, e eligibilă orice suprafață de teren agricol din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente și care poate fi împădurită, conform prevederilor unui proiect tehnic întocmit special în acest scop.
• Cadastrul nu e obligatoriu, iar beneficiarii nu au obligaţia de a schimba categoria de folosinţă a terenului. În plus, pentru intrarea în program se poate aplica și cu un teren concesionat sau arendat cu un contract încheiat pe minim 20 de ani, atât cât trebuie menţinută plantaţia.
• Nu trebuie să aveţi firmă ca să aplicați şi nu trebuie să prezentați documente justificative pentru cheltuieli.
• Terenurile declarate în ultimele 12 luni la APIA beneficiază și de o compensație pentru pierderea de venit agricol de 190 euro/ha/an timp de 12 ani.

Consultă Ghidul solicitantului!

SUME CONSIDERABILE: De exemplu, pentru o „plantație” de stejar, suma totală este 19.647 euro/ha, din care 6379 euro pentru înființare, iar diferenţa se acordă anual pentru întreținere (până la 6 ani). De asemenea, terenurile împădurite cu fonduri PNRR vor primi în plus o primă de 640 euro/an timp de 20 de ani pentru sechestrarea forestieră a dioxidului de carbon.