Casia Vitănescu are 55 de ani şi dintotdeauna s-a ocupat de gospodărie. Soţul ei creştea câteva sute de oi. Acum a rămas cu mai puţine, pentru că nu se găsesc ciobani. Pasiunea încondeierii ouălor a început de câţiva ani. „Culorile le cumpăr din comerţ, am încercat şi cu extract din foi de ceapă sau din alte plante. Asta ce am acum pe reşou este ceară de albine. Motivele populare le-am mai văzut pe internet, unele sunt tradiţionale, altele nu! În general, sunt motive din zona agrară; asta-i greblă, aici e furca, creanga de brad, sunt coarne de berbec…”, a explicat creatoarea populară. Casia Vitănescu foloseşte ouă de găină, de gâscă, de raţă, de la păsările ce le are în ogradă. „Nu comercializez ouăle, le ţin mai mult pentru frumuseţe, pentru decor sau le donez celor apropiaţi cu diferite ocazii. Lucrez aşa mai mult de … amorul artei! Încondeierea unui ou poate dura şi aproape o zi, dacă este un model complex, în mai multe culori şi mai încărcat; dar de regulă îl fac doar în câteva ore. Până acum, nu am lucrat modele grele care să îmi ia din timp. La târguri nu merg, căci sunt la început. Sunt artizani, meşteri profesionişti care lucrează, eu nu am pretenţia că fac artă! Eu lucrez de plăcere; dacă ar fi să vând, aş lucra mai mult!”, a susţinut Casia Vitănescu.
Când oul se transformă în operă de artă
Aşadar, încondeiatul ouălor este una dintre cele mai spectaculoase şi frumoase forme de artă populară românească şi urmează o tradiţie de secole. Potrivit păstrătoarei tradiţiei populare şi a unor site-uri de specialitate, culorile vegetale sunt preparate după reţete străvechi. Bunăoară, culoarea roşie se obţine din coajă, frunze şi flori de măr dulce, flori de măghiran sălbatic, coajă de măceş; albastrul, din flori de viorele; galbenul, din coji de ceapă, coajă de lemn pădureţ sau coajă de lemnul câinelui; verdele poate fi obţinut din frunze de nuc, floarea-soarelui, iar negrul se prepară din coaja verde a nucilor.
De asemenea, tehnica încondeierii nu este una foarte sofisticată. Mai întâi se spală cu grijă coaja şi se şterge cu oţet pentru prinderea uniformă a vopselei. Apoi se fierb la foc domol, aşezate culcat în apa vasului şi se introduc în baia de vopsea.
Cele mai frumoase sunt ouăle închistrite. Tehnica constă în păstrarea culorii de fond şi în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topite şi scufundarea succesivă în băi de culoare galbenă, roşie şi neagră. Unealta folosită este chişiţa, un beţisor ce are fixată la unul dintre capete o pâlnie minusculă confecţionată din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc sau o pensulă confecţionată dintr-un smoc de păr. După scriere şi îmbăiere, oul se încălzeşte puţin şi cu ajutorul unei pânze se îndepărtează straturile de ceară, apoi se unge cu ulei sau grăsime, pentru a-i da strălucire şi a pune în evidenţă desenul.
Creatoarea populară din Cudalbi, Casia Vitănescu, ne-a declarat că lucrează şi cămăşi populare, tot aşa, din pasiune şi când are timp. „Am învăţat să cos de când eram copil. Ceea ce vedeţi aici, sunt cămăşi cu modele din zona noastră, lucrate de o doamnă; Constanţa Albu e numele ei. Dar am şi modelele mele, lucrate de mine”, ne-a arătat câteva superbe cămăşi expuse în holul Căminului Cultural, alături de ouăle încondeiate.
Casia Vitănescu: „Am învăţat singură să încondeiez ouă. Povestea a început cu ceva ani în urmă. Am văzut o emisiune la televizor şi mi-a plăcut! Atunci mi-am spus să încerc şi eu. Şi uite aşa, încet-încet, am deprins acest frumos meşteşug! Ouăle încondeiate sunt o tradiţie străveche românească, sunt considerate un simbol al regenerării şi al purificării şi se spune că protejază animalele din gospodărie”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)
