Cu tehnologii de irigare avansate precum tamburii Irriland şi monitorizarea prin telemetrie, fermierii pot obţine producţii mai mari şi mai stabile, reducând dependenţa de capriciile vremii.

Cu o experienţă vastă în managementul proiectării reţelelor de irigaţii, Nuno Vacas, inginer agronom de origine portugheză, s-a stabilit în România pentru a-şi pune expertiza în slujba agriculturii. Din 2022, el gestionează un sistem de irigaţii care acoperă 1.264 de hectare din cele 7.000 de hectare exploatate de societatea KC TIMIŞ Management SRL în apropierea oraşului Buziaş, judeţul Timiş.

Tamburii Irriland – flexibilitate şi eficienţă în irigaţii

Unul dintre pilonii sistemului de irigaţii implementat în această fermă model este reprezentat de cei 24 de tamburi marca Irriland, achiziţionaţi prin intermediul SIGMA România, importatorul exclusiv al acestui brand în ţara noastră. Această investiţie permite irigarea a 900 de hectare, tamburii fiind configuraţi pentru a acoperi suprafeţe între 30 şi 40 de hectare fiecare.

„Sistemul de irigare cu tamburi este util mai ales atunci când nu dispui de suprafeţe mari compacte. E mult mai uşor de manipulat un tambur. Ne dă o anumită flexibilitate şi mobilitate în mişcare. De asemenea, cu ajutorul telemetriei putem localiza exact şi urmări precis suprafeţele irigate. Plus că este mai uşor de gestionat diferenţele dintre parcele”, ne-a explicat specialistul.

Strategie adaptată schimbărilor climatice

Diminuarea volumului de precipitaţii şi mai ales distribuţia lor neuniformă au impus aceste investiţii. „Dacă în 2023 am avut peste 400 mm de ploi între aprilie şi septembrie, anul trecut s-au înregistrat doar 218 mm, ceea ce a trebuit compensat prin irigaţii. Am dat şi 40 de mm de apă pe metrul pătrat anul trecut pentru a reduce acest deficit de apă din sol. Pentru că din cauza căldurii excesive şi evapotranspiraţia plantelor a fost la un nivel foarte ridicat. Dacă nu udam 3-4 zile, riscam să se usuce tot”, a ţinut să precizeze portughezul.

Pentru a face faţă arşiţei din vară, Nuno a decis devansarea perioadei de semănat la porumb cu trei săptămâni. Acest lucru a contribuit la maximizarea producţiilor, obiectivul fiind atingerea unui randament de 15 tone pe hectar pentru porumbul irigat. La soia, productivitatea variază între 3 şi 4 tone pe hectar, dar există potenţial de creştere, iar la grâu, irigaţiile au permis depăşirea pragului de 7 tone la hectar.

Creşterea profitabilităţii prin optimizarea presiunii debitului de apă

Tamburii sunt de regulă echipaţi cu un tun aspersor. Nuno a venit însă aici cu o inovaţie şi a dotat o parte din tamburi cu un braţ de împrăştiere pentru o mai bună dispersie a apei. Astfel poate acoperi o suprafaţă mai mare. „În condiţii de vânt, tunul nu este atât de eficient pentru că raza de aplicare este afectată. De aceea am ales soluţia cu boom, pentru o mai bună uniformitate a aplicării. În plus, nu este nevoie de o presiune atât de mare. Doar undeva între 2,5 şi 4 bari, pe când tunul necesită 7-8 bari”, a constatat acesta.

De aici rezultă şi anumite economii în ceea ce priveşte costurile cu energia. Tamburii sunt monitorizaţi în timp real printr-o aplicaţie care poate fi accesată fie de la calculatorul din birou, fie pe telefonul mobil. Aceasta primeşte în permanenţă date de la un senzor de presiune montat pe tambur. Aplicaţia arată câţi tamburi sunt în funcţiune, ce presiune are la intrarea în hidrant şi la ieşirea din aspersor, pe fiecare tambur, precum şi suprafaţa irigată în acel moment.

Controlul şi monitorizarea parametrilor de lucru

Setările se fac de la un tablou de comandă. Este vorba, de fapt, de un controller ataşat de tambur, în care sunt introduşi diferiţi parametri, precum doza de aplicare, viteza de deplasare a tamburului, distanţa până la punctul de evacuare a apei, etc. Se ţine cont, desigur, de balansul hidric, de evapotranspiraţie şi de viteza vântului, indicatori care pot influenţa eficienţa sistemului de irigat.

„Dacă nu ai acces la toate aceste informaţii, rişti să irigi deficitar. Plus că, având deja un istoric, se pot face anumite ajustări pentru a optimiza producţiile. Evapotranspiraţia a crescut foarte mult în ultimii ani. E nevoie de o determinare clară a necesarului de apă. Nu putem iriga în orb. Pentru că aplicarea în exces poate fi la fel de dăunătoare pentru plante. Iar controlul presiunii apei pe reţea este extrem de important. De aceea avem această aplicaţie de monitorizare. Dacă ceva nu funcţionează cum trebuie se trimit alerte şi notificări”, ne-a mărturisit inginerul agronom.

Gestionarea resurselor de apă

Tamburii pot fi deplasaţi pe o distanţă de 400 până la 750 de metri, în funcţie de lungimea furtunului iar sursa de apă este râul Timiş. Pentru a scoate apa din râu se foloseşte un sistem de pompare cu plutitor. Astfel, apa este filtrată la suprafaţă şi se elimină riscul colmării aspersorului. Este o soluţie ingenioasă şi mult mai eficientă pentru a scoate apa curată din râu. Apa este apoi adusă prin conducte într-un rezervor uriaş care se întinde pe 6 hectare şi are o capacitate de circa 300.000 de metri cubi, de unde este ulterior distribuită prin reţeaua de irigaţii pe suprafeţele agricole.

Citeşte şi:
Sigma CVM, distribuitor Irriland în România

Irigaţiile, o necesitate strategică

Creşterea temperaturilor influenţate de schimbările climatice şi aportul din ce în ce mai scăzut de precipitaţii au transformat irigaţiile într-o necesitate pentru agricultură. „România are nevoie de sisteme moderne de irigaţii. Fără aceste investiţii, riscăm să pierdem o parte importantă din potenţialul agricol”, avertizează Nuno Vacas. Altfel, modelul implementat de KC TIMIŞ Management SRL împreună cu expertiza acestuia demonstrează că gestionarea eficientă a apei poate deveni o soluţie viabilă pentru provocările actuale din sectorul vegetal.