Biotehnologiile pot oferi soluții fezabile problemelor agriculturii. Creșterea eficienței producției animale prin creșterea rezilienței se poate face prin editare genetică.
Ediția din acest an a conferinței internaționale privind biotehnologiile agricole, organizată de Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forum APPR) și Ambasada Statelor Unite ale Americii, s-a desfășurat sub genericul “Noile Tehnici Genomice: Reglementare/ Cercetare/Aplicații”.
Conferința a avut loc în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să reglementeze plantele obținute prin aceste noi tehnici.
TEHNICILE GENOMICE NU SUNT UN MOFT, CI O NECESITATE!
Eurodeputatul Carmen Avram a subliniat în mesajul său video că tensiunea crește constant în Parlamentul și Consiliul European pe tema noilor tehnici genomice: “Momentul pe care l-ați ales să dezbateți acest subiect nu putea fi mai bun. Fie că vorbim de efectele schimbărilor climatice pe care le simțim toți, fie că ne referim la o altă temă care stârnește agitație la Bruxelles – impactul cumulativ al tuturor legislațiilor lansate sub Green Deal, este foarte clar că noile tehnici genomice nu reprezintă un moft al agriculturii europene. În ciuda criticilor numeroși, ele sunt evident obligatorii pentru aplicare în agricultura europeană de azi și, mai ales, de mâine”.
ABORDAREA DIN REGATUL UNIT
Petra Jorasch, Manager Plant Breeding Innovation Advocacy al Euroseeds, a vorbit celor prezenți despre cum arată propunerea legislativă privind Noile Tehnici Genomice (NGT) care a apărut în urmă cu doar două luni, dar și punctul de vedere al industriei europene de semințe: “Euroseeds salută diferențierea între plantele NGTs de tip convențional (categoria 1) și plantele transgenice”.
Edward Barker, șef politici afaceri externe Confederația Industriilor Agricole (AIC) din Marea Britanie, a vorbit publicului despre abordarea din Regatul Unit cu privire la NGTs: “Principalele modificări ale legislației privind amelioarea de precizie impun două sisteme de notificare: unul care deja este implementat în ceea ce privește ameliorarea de precizie și al doilea va fi notificarea către piață. Este important de subliniat faptul ca această legislație se referă și la fondul genetic, la animale. Există o presiune asupra Guvernului să pună în aplicare toate reglementările privind ameliorarea de precizie. Sfatul pe care îl avem pentru legislația europeană este să stabilească foarte clar nivelurile privind NGT 1 și NGT 2”.
RĂSPUNSUL LA O GREA ÎNTREBARE
La rândul său, Iulian Gabur de la Facultatea de Agricultură USV Iași a prezentat din punct de vedere practic tema NGTs: ”Lipsa apei, creșterea temperaturii, politica europeană de reducere a dependenței de pesticide, o pandemie, un război și tot ce nu ne imaginam acum câțiva ani, sunt problemele cu care ne confruntăm. Iar toate acestea ne pun pe noi, cercetătorii, într-o situație delicată, pentru că ar trebui să producem hrană cu mai puține substanțe chimice care pot combate tot felul de stresuri biotice sau abiotice și în condiții grele. Iar la toate acestea se adăugă și percepția publicului. Întrebarea cum este facem lucru acesta? Răspunsul este: Noile Tehnici Genomice”.
un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV
