Cu surprindere asistăm în ultimii ani la o schimbare de generaţie semnificativă în rândul fermierilor. Observăm o continuitate în familii, dar şi un simţ al responsabilităţii pe care cei tineri îl au faţă de afacerea părinţilor, realizând că drumul străinătăţii nu mai este pentru ei cea mai favorabilă alegere. Odată cu această „predare a ştafetei” descoperim şi un angajament pentru investiţii în noile tehnologii şi o independenţă faţă de forţa de muncă.

Soţii Attila şi Klaudia Brassai, din Micloşoara (judeţul Covasna), au preluat frâiele afacerii în urmă cu trei ani de la tatăl Klaudiei, care îşi exprimase atunci intenţia de a renunţa la creşterea vacilor de lapte din cauza limitărilor cu forţa de muncă. Până atunci ei nu fuseseră deloc implicaţi în activitatea fermei. „Ne-am dorit practic să salvăm acest business”, spune Klaudia. La vremea respectivă aveau un efectiv de 70 de animale, cu tineret cu tot.

Mulsul robotizat, apanajul noilor generaţii de fermieri

Primul lucru pe care l-au făcut după ce au decis să se implice în fermă a fost construirea unui nou adăpost, pentru că vechiul grajd nu mai corespundea standardelor de bunăstare şi nici nu era suficient de încăpător pentru a creşte numărul de animale. În momentul de faţă s-a ajuns la un efectiv de 156 de vaci, din care 67 la muls. Dar odată cu investiţia în noul grajd, care are o capacitate de 150 de capete, tânărul cuplu a hotărât să opteze şi pentru mulsul robotizat. Prin urmare, a achiziţionat un robot de muls LELY Astronaut.

Pas decisiv în creșterea producției de lapte

Înainte de a intra în noul grajd, când vacile erau ţinute pe păşune, cantitatea de lapte colectată nu depăşea 500 de litri iar după instalarea secetei coborâse chiar la 300 de litri, îşi aminteşte Klaudia. Odată însă cu trecerea la mulsul robotizat producţia medie zilnică a crescut semnificativ, ajungând astăzi la 2.200 de litri, echivalentul a circa 33 litri pe cap de animal!

Investiţie de un milion de euro!

„Iniţial, planul nostru era să construim un adăpost cu sală de muls, dar ulterior am ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună pentru noi ar fi să cumpărăm un robot de muls. Toată investiţia s-a realizat din fonduri proprii şi cu ajutorul unor credite bancare”, ne-a explicat tânăra. Un milion de euro s-a cheltuit pe construcţia grajdului, inclusiv amenajările aferente şi achiziţia unor utilaje, sumă despre care Attila spune că ar trebui amortizată în şase-şapte ani, în timp ce Klaudia crede că această estimare este puţin cam optimistă.

Vaci Holstein de la Agroserv Măriuţa

Trecerea la mulsul robotizat a însemnat un salt uriaş înainte pentru tânărul cuplu, care a dorit întâi de toate să scape de constrângerile legate de forţa de muncă. „Mulsul robotizat ne-a ajutat să îmbunătăţim calitatea laptelui, dar şi sănătatea animalelor. Pe lângă faptul că ne este mult mai uşor să gestionăm activitatea din grajd. Nu mai depindem de alţi oameni. Desigur, a contat şi faptul că am achiziţionat între timp şi mai multe exemplare din rasa Holstein. Înainte aveam doar Bălţate, de la care pe grajdul vechi obţineam în jur de 16-17 litri în medie pe cap de animal. Am sărit imediat la 23 de litri doar prin simplul fapt că am trecut la mulsul robotizat, cu aceleaşi animale, fără să aducem genetică nouă. Ulterior, la trei-patru luni după ce ne-am mutat în noul adăpost, am cumpărat în prima fază un lot de 68 de juninci gestante iar apoi încă 16. Toate vacile Holstein le-am cumpărat de la Nicuşor Şerban din Ialomiţa”, ne-a mărturisit Attila.

Al doilea robot aşteaptă să fie instalat

Noul adăpost a fost inaugurat în mai 2022. Pe data de 15 au intrat Bălţatele în grajd iar pe 16 au ajuns şi junincile achiziţionate de la Agroserv Măriuţa. Prima mulsoare s-a făcut pe data de 16 mai. Cam trei săptămâni le-a trebuit animalelor să se obişnuiască la robot. În momentul de faţă, media mulsorilor zilnice e în jurul valorii de 2,5. „Am ales să trecem la mulsul robotizat şi pentru a ne securiza investiţia. Pentru că ştiam că vom putea creşte astfel producţia de lapte, dar şi calitatea acestuia. Iar acum, pentru că a crescut şi efectivul de vaci, aşteptăm instalarea celui de-al doilea robot. Până în primăvară ar trebui pus în funcţiune. În momentul de faţă suntem limitaţi pentru că nu putem mulge mai mult”, a ţinut să precizeze Klaudia.

Ferma cu 2 roboți de muls, un business sustenabil și viabil

Reprezentantul Lely, Stelian Cotigă, alături de care am vizitat această fermă, consideră că afacerea familiei Brassai este clădită pe principii sănătoase, având şanse mari să se consolideze în timp. „În acest caz, vorbim de o fermă de familie cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. S-a observat clar această creştere de producţie după ce s-a trecut la mulsul robotizat. Pe de altă parte, pe ei îi ajută şi genetica. E dovada clară că dacă ai un management bun poţi reuşi şi prin forţe proprii, fără bani europeni. Au şanse mari să ajungă în viitorul apropiat o fermă de talie medie, cu 130-140 de vaci la muls în prima fază. Dacă ai deja doi roboţi se poate spune că e un business sustenabil şi viabil din punct de vedere economic. Iar cu investiţii suplimentare, pe care ei deja le iau în calcul, s-ar putea ajunge la un efectiv de 250 de capete la muls, ceea ce automat ar însemna o creştere a profitabilităţii”, a subliniat specialistul, de la care am aflat cu această ocazie că în România funcţionează, în prezent, nu mai puţin de 92 de roboţi Lely Astronaut.

Raţii furajere personalizate

Pe lângă zootehnie, soţii Brassai se ocupă şi de cultivarea terenurilor pentru asigurarea furajelor, având în exploatare o suprafaţă de 130 de hectare. Aceştia administrează din propria recoltă silozul de porumb, semifânul de lucernă şi de trifoi, fânul uscat, iar şroturile de floare şi de soia le achiziţionează. Reţetele sunt gândite de un nutriţionist iar vacile primesc hrană diferenţiat, în funcţie de grupa din care fac parte. „Pentru noi este important şi faptul că putem urmări individual fiecare vacă. Direct de pe telefonul mobil sau din calculator. Astfel încât putem interveni imediat când ne este semnalată o problemă. Robotul detectează şi căldurile. Oricum, avem şi tot sprijinul echipei Lely în caz că e nevoie. Cel mai apropiat punct de lucru se află la Sfântu Gheorghe, care este la o distanţă de numai 45 de minute de Micloşoara”, a constatat Attila.

Planuri de viitor: îngrăşătorie de viţei

Klaudia se ocupă în special de activităţile birocratice iar Attila e responsabil de tot ce se întâmplă în fermă, de la administrarea furajelor şi până la managementul mulsului, care chiar dacă este robotizat, presupune o anumită vigilenţă. Părinţii Klaudiei sunt şi ei prezenţi în fermă. „Produşii masculi îi vindem în prezent, însă ne gândim ca pe viitor să ne facem şi o îngrăşătorie de viţei pentru a ne completa veniturile. Planurile noastre sunt să ajungem la patru roboţi de muls, dar pentru asta trebuie să ne şi extindem grajdul. Sperăm să reuşim să accesăm fonduri europene pentru acest proiect. Acum pregătim dosarul. Ne-am dori să cumpărăm inclusiv un sistem LELY Vector pentru amestecul şi administrarea furajelor”, a concluzionat tânărul covăsnean.

„O vacă poate fi mulsă de până la 4-5 ori pe zi. Pentru asta ea trebuie să aibă o producţie medie de circa 70 de litri. Ideal, o vacă ar trebui să dea între 10 şi 15 litri per mulsoare. Ideea e ca animalul să nu petreacă foarte mult timp la robot, dar să meargă cât mai des.” – STELIAN COTIGĂ, Reprezentantul Lely

RELAŢIA CU PROCESATORUL

Întreaga cantitate de lapte colectată de familia Brassai este livrată la Covalact. Au pornit pe cai mari, cum se zice, obţinând la început un preţ destul de generos, respectiv 3 lei pe litru, incluzând aici şi anumite bonificaţii, dar în prezent încasează puţin peste 2 lei (fără a lua în calcul şi acele bonusuri de calitate). Procentul de grăsime din lapte variază între 3,7 şi 3,9 iar proteina e în jur de 3,5%. Aceşti indicatori sunt foarte importanţi pentru procesator şi pot asigura un preţ mai bun pe kilogramul de lapte.

Klaudia a şi lucrat la Covalact ca şef de secţie, fiind specializată în controlul şi expertiza produselor alimentare, dar cu toate astea nu se gândeşte pentru moment la procesare. „Nu vrem să ne complicăm viaţa atât de tare”, argumentează ea, fără a exclude total această perspectivă în viitor. „Tot ce facem, facem cu plăcere. Dar munca asta implică multe sacrificii. Nu avem zile libere şi trebuie să fim tot timpul în fermă. Avem doar doi angajaţi, unul care se ocupă de animale şi celalalt e pe post de tractorist”, o completează Attila.

CONTACT  Stelian Cotigă, reprezentant Lely în România  – tel. +40 748 185 745