În sistemul de furajare al animalelor lucerna poate să reprezinte 25-30% din structura de culturi, asigurând peste 50% din necesarul de furaje, precum şi cantităţi foarte mari de azot (atât pentru nutriţia proprie a plantelor, cât şi pentru culturile ce urmează în rotaţie).

Ce veţi găsi în acest articol:

1. Caracteristicile agrobiologice ale culturii şi soiuri de lucernă
2. Cum înfiinţăm cultura de lucernă în condiţii optime
3. Înfiinţarea culturii de lucernă – semănatul
4. Fertilizarea şi erbicidarea lucernei
5. Când recoltăm lucerna
6. Cum facem silozul de lucernă
7. Cum producem semiţele de lucernă
8. Ce este lucerna deshidratată – regina nutreţului

Ce este lucerna şi care este importanţa ei

Datorită importanţei furajere este considerată “regina “plantelor furajere că producţii ridicate şi de calitate superioară: bogată în proteină, calciu, alte elemente nutritive. 
Lucerna prezintă rezistenţă ridicată la secetă, îngheţ, are longevitate mare, otăveşte de mai multe ori şi se foloseşte sub diferite moduri: masă verde proaspătă, fân, făină de lucerne, granule, brichete, siloz, semisiloz.

Lucerna reprezintă unul din componentele de bază la alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase pentru înfiinţarea pajiştilor temporare.

Caracteristici agrobiologice şi soiuri de lucernă

S. U. – Substanță uscată
MAT – materia azotoasă totală

Lucerna face parte din familia Leguminoasae, cu o longevitate de 7-10 ani; rădăcina pivotantă, lăstari ramificaţi, erecţi.
Principalele soiuri de lucernă cultivate în ţara noastră sunt: Luxin, Luteti, Gloria, Triumf, Adonis, Europe.

În cursul unui an de zile, din primăvară până toamna, o producţie de 45 t/ha masă verde de lucernă asigură furajarea optimă pentru un număr de 4 vaci de lapte pe o perioadă de 170 zile, în condiţiile în care cantitatea zilnică de masă verde consumată de animale asigură o cantitate de 300 g calciu, 40 g fosfor şi peste 1500 g provitamina A.

Lucerna – cerinţe faţă de climă şi sol
Deşi este rezistenţa la secetă, lucerna rămâne sensibilă la temperaturile ridicate din sol. În schimb, asigură producţii mari numai în zonele cu precipitaţii > 500 mm annual, dar nu suportă excesul de umiditate.

Lucerna rezistă la temperaturi scăzute până la – 25 grade C, când solul nu este acoperit cu zăpadă; Rezultatele cele mai bune se obţin pe solurile bogate în calciu, humus (soluri profunde, permeabile, bine aerate, cu reacţie neutră spre slab acidă).

Cum înfiinţăm cultura de lucernă în condiţii optime

Modul de cultivare a lucernei este condiţionat de doi factori: condiţiile pedoclimatice şi necesităţile de alimentaţie ale animalelor. În condiţiile optime de cultivare (soluri fertile, permeabile, neutre) şi pentru asigurarea unui furaj de foarte bună calitate, cu un conţinut mai ridicat în proteine (vaci de lapte cu producţie ridicată, tineret femel sau la îngrăşat), se recomandă semănatul lucernei în cultură pură.

Semănatul: condiţii de bază în reuşita culturii de lucernă

• Alegeţi un teren arat din toamnă, pentru ca patul germinativ ce va fi pregătit înainte de semănat să asigure seminţei umiditatea, căldura şi aerul necesar unei bune germinări şi răsăririi plantelor.
• Lucrarea de tăvălugire a terenului, înainte de semănat, devine obligatorie numai în primăverile secetoase şi pe solurile mai uşoare, când apa existentă în sol, la adâncimea de încorporare a seminţei, nu poate asigura o răsărire normală a plantelor.
• Semănatul devreme, când temperatura solului la adâncimea de încorporare a seminţelor este de 3-4 grade C, asigură o răsărire uniformă a plantelor şi o reducere a gradului de îmburuienare.
• Pentru semănat se recomandă o normă de 20-22 kg/ha, care asigură o densitate la răsărire de 1000 plante/m2.
• Pe solurile mai argiloase, predispuse la formarea crustei, norma de semănat recomandată se măreşte cu 4-5 kg/ha.
• Adâncimea optimă de încorporare a seminţelor este de 2-3 cm; în cazul unei adâncimi mai mari (4-5 cm), se va efectua şi o uşoară tăvălugire a terenului, imediat după semănat.

Calitatea furajului de lucernă (indiferent de modul de folosire) este dată de valoarea nutritivă ridicată, determinată de un conținut de minerale (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, microelemente), de vitamine și diverse coenzime, ce asigură necesarul optim pentru desfășurarea funcțiilor vitale ale organismului animal și al creșterii producțiilor.

Alegerea și pregătirea terenului

În tehnologia de cultivare a lucernei, cele mai importante lucrări pentru reușita instalării acestei culturi sunt: alegerea și pregătirea terenului, semănatul, fertilizarea și modul de combatere a buruienilor. Toate aceste lucrări, aplicate la nivel optim, au ca scop realizarea unei densități normale de plante, ce vor asigura producții ridicate și o longevitate mai mare în exploatare.

În alegerea terenului pentru cultura de lucernă, fermierul trebuie să țină seama de orografia terenului și de calitatea solului. În acest sens, plantele de lucernă au cerințe biologice foarte ridicate. Terenurile joase, cu exces de umiditate (mai ales în primăverile și toamnele ploioase), cu băltiri dese în perioadele cu ploi, sunt considerate improprii pentru lucernă.

Din acest punct de vedere, terenurile cu soluri mai permeabile pentru apă, cu textură mijlocie (luto-nisipoase), profunde, bine structurate (grad redus de compactare), cu un pH de peste 6,3 (optim între 6,5 și 7,3), asigură o bună înrădăcinare a plantelor și rezistență mare în perioadele de secetă, prin aportul apei din pânza freatică.

De asemenea, în aceste condiții se realizează și o creștere mai puternică a capacității de nodulare, prin formarea unui număr mai mare de nodozități pe rădăcini, ce asigură necesarul de azot (rezultat în urma procesului simbiotic de fixare a azotului din aer) pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

ATENȚIE! Se va evita revenirea cultivării lucernei pe același teren mai devreme de 4 ani.

Pregătirea patului germinativ și semănatul

Lucrările de pregătire a patului germinativ se execută în funcție de perioada de semănat. Astfel, la semănatul de primăvară, lucrările solului încep cu efectuarea arăturii de toamnă, în funcție de textura solului și de gradul de compactare (tasare) a solului: 20-22 cm pe solurile cu textură mai ușoară (luto-nisipoase) și afânate, și de 25-28 cm pe solurile mai argiloase și tasate.

Semănatul lucernei constituie lucrarea tehnologică care influențează cel mai puternic reușita culturii, randamentul și calitatea producției, modul de folosire și longevitatea culturii.

În funcție de condițiile de mediu și de sistemul de tehnologie aplicat există două posibilități de efectuare a lucrării de semănat, în funcție de perioada de semănat:

• semănatul de primăvară, foarte devreme, când temperatura în sol, în stratul de 0-5 cm, este de 1-2°C (la începutul lunii martie pentru zona de câmpie și la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie pentru celelalte zone);
• semănatul de sfârșit de vară (20-30 august), în condițiile în care se poate asigura necesarul de umiditate (din precipitații sau din irigare) pentru răsărirea și creșterea normală a plantelor până la intrarea în iarnă.

Utilaje necesare pentru cultura de lucernă

Primăvara, cu o săptămână înainte de semănat, arătura de toamnă se prelucrează cu grapele cu discuri sau colți reglabili, ținând seama de dimensiunile mici ale semințelor de lucernă.

Pentru păstrarea umidității în sol și a unei adâncimi optime de semănat, înainte de semănat, se efectuează tăvălugirea terenului. În primăverile secetoase se recomandă ca această lucrare de tăvălugire să se efectueze și după semănat, când se realizează o răsărire rapidă și mai uniformă a plantelor.

Lucerna este scumpă? Costuri de înfiinţare

Cât mă costă să înfinnţez un hectar de lucernă? Pornind de la preţul unui kilogram de sămânţă certificată care este de minim 20-35 lei, aflăm că doar sămânţa pentru un hectar ne va costa în jur de 1000 lei.

În plus, la calcul se adaugă costurile cu pregătirea paturul germinativ: arat, tăvălugit, semănat… aici dacă ai utilaje plăteşti doar motorina, altfel şi închirierea acestora, ceea ce măreşte evident costurile. Oricum costul unui hectar de lucernă este de aproximativ 1500 lei/ ha. La acesta se adaugă pe parcurs fertilizările, erbicidările, recoltatul, însilozarea, etc.

Fertilizarea şi erbicidarea lucernei

Lucerna își produce pe cale biologică cea mai mare parte din azotul necesar, cu ajutorul bacteriilor din nodozitățile de pe rădăcini. De aceea, la semănat, se aplică o cantitate scăzută de îngrășăminte cu azot (100 kg/ha de azotat de amoniu sau 150 kg/ha de nitrocalcar), ca stimulent pentru creșterea rapidă a plantelor după răsărire, când procesul biologic de fixare a azotului atmosferic este în faza inițială.

Fosforul și potasiul au un rol foarte important în viața plantelor de lucernă, în toate fenofazele de creștere și de dezvoltare, asigurându-le rezistența la unii factori climatici (ger, secetă), la atacul unor boli și o durată de folosință mai mare. Prezența potasiului în cantități optime în plantele de lucernă favorizează producerea și stocarea, la sfârșitul perioadelor de vegetație (în toamnă) a zahărului, în rădăcini și la baza coletului, iar aceasta favorizează rezistența la boli și la ger. De asemenea, atât fosforul, cât și potasiul duc la micșorarea transpirației plantelor și la scăderea consumului de apă din sol, cu efecte directe asupra toleranței la secetă.

Microelementele, în general, contribuie la potențarea procesului de fixare a azotului pe cale biologică, la creșterea capacității fotosintetice a plantelor de lucernă prin sinteza de proteine.

Erbicidarea sau combaterea buruienilor din cultura de lucernă

Într-o cultură de lucernă infestată cu buruieni perene (pir, ştevie), distrugerea prin cosire are un efect foarte scăzut.

În cazul unui grad de îmburuienare foarte ridicat, măsura cea mai eficientă de combatere o reprezintă aplicarea unor erbicide, în următoarele variante:

• pentru combaterea unui spectru larg de buruieni se vor folosi atât erbicide preemergente, încorporate în sol înainte de semănat, împotriva speciilor monocotiledonate (Eradicane 4 l/ha, Diizocab 6 l/ha), cât şi erbicide postemergente, aplicate în timpul vegetaţiei, când plantele de lucernă au 2-3 frunze (Pivot 100 LC 0,8 l/ha), pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate (buruieni cu frunza lată);
• pentru culturile de lucernă infestate cu pir, se recomandă aplicarea unor erbicide în timpul vegetaţiei, când plantele de pir sunt bine dezvoltate (Fusilade 2-3 l/ha, Gallant 3-4 l/ha);
• ştevia (Rumex Crispus), o buruiană ce poate compromite cultura de lucernă, se poate distruge prin aplicarea erbicidului sistemic Asulox (4 l/ha), când această plantă se găseşte în faza de rozetă;
• pentru combaterea cuscutei se recomandă erbicidul Pivot (1 l/ha), aplicat la două săptămâni după răsărirea lucernei.

De asemenea, combaterea dăunătorilor se face cu insecticide (Pinetox 10-15 kg / ha, Sinoratox 20 kg sau 2 l / ha, etc).

Irigarea (unde se poate efectua): o normă de udare de 250-300 m3/ha apă, în mai multe reprise.

Boli: phitophtora, rizoctonioza, fuzarioza, verticilioza, sclerotinioza, mana, cercosporioza, phoma, pseudopeziza, antracnoza, stemfilum, rugina.
Dăunători: nematode, cicadele, omizi, noctuele, sitone, cuscute (tortel) – plantă parazită.
Carența de bor – Frunzele încep să se decoloreze în galben sau maro în forme zimțate începând de la margini, pentru ca, mai apoi, să fie afectată toată suprafața frunzei. O astfel de carență este de așteptat mai ales în soluri nisipoase și sărace în substanțe organice.
Carență de sulf – Frunzele de pe margine devin treptat de culoare galben-pai. Totodată plantele își reduc forța de creștere în mod vizibil.

Combaterea bolilor în cultura de lucernă se realizează în pricipal prin metode agrotehnice: arat şi scarificat. În ceea ce priveşte atacul de viroze și bacterioze se recomandă cosirea lucernierelor.

Împotriva atacului de boli foliare trebuie să:

• folosiţi semințe tratate, desigur libere de agenți patogeni,
• alegeţi soiuri cât mai rezistente la boli şi alţi patogeni
• prelucraţi terenul corespunzător pentru a evita pe cât posibil infectarea cu agenţi patogeni de la alte culturi premergătoare (Erysiphe, Fusarium și Rizoctonia).

Când recoltăm lucerna

În practica agricolă, relaţia cantitate – calitate în producerea de furaje este mai puţin luată în considerare. Aşa se ajunge, de cele mai multe ori, la nerespectarea momentului optim de recoltare a culturilor furajere, cu consecinţele negative binecunoscute.

În alegerea momentului optim de cosire a lucernei se va ţine seama de următoarele aspecte:

• concomitent cu înaintarea în vegetaţie a plantelor scade proporţia de frunze/plantă, de la 65-70% în faza de creştere vegetativă – începutul butonizării, la 30-40% la înflorirea deplină – apariţia primelor păstăi;

• producţia totală de masă verde creşte până la sfârşitul butonizării – începutul înfloririi plantelor, după care se realizează o scădere proporţională până la formarea păstăilor (de la 45 t/ha la faza de început a butonizării, până la 4-7 t/ha la sfârşitul butonizării şi 35 t/ha la apariţia primelor păstăi);

• conţinutul şi cantitatea de PB creşte până în faza de început al butonizării plantelor, după care se realizează o scădere puternică, pe măsura înaintării în vegetaţie, respectiv o scădere cu peste 50% în faza de apariţie a primelor păstăi. 

Din punct de vedere al alegerii stadiului fenologic de recoltare a lucernei, rezultă că intervalul dintre începutul şi sfârşitul butonizării plantelor (care se realizează pe o perioadă de timp de 6-10 zile) reprezintă momentul optim de cosire al plantelor de lucernă. La acest stadiu se obţine producţia maximă de masă verde şi cantitatea cea mai mare de PB.

Cum facem silozul de lucernă

În timpul iernii, când animalele se află în perioada de stabulaţie, crescătorii de animale sunt în măsură să-şi evalueze efectul strădaniei depuse în scopul realizării unor producţii ridicate şi uniforme pe tot parcursul anului. Surprizele, de cele mai multe ori, vin din partea factorului hotărâtor: furajul.

Fără a intra în detalii, trebuie precizat că, pentru reuşita însilozării, se urmăreşte, în primul rând, creşterea conţinutului în zahăr şi în substanţă uscată a lucernei, aspect esenţial pentru dezvoltarea fermentaţiei lactice dorite. În urma acesteia, şansele păstrării, şi chiar a creşterii calităţii de furajare, cresc, mai ales dacă, pe lângă procesul de veştejire, se folosesc pentru însilozare unul sau mai mulţi aditivi.

• Aditivi furajeri. Cei mai simpli şi la îndemână sunt:

– melasa, adăugată în timpul însilozării în cantitate de 1,5-2 kg/100 kg masă verde, diluată cu două părţi apă;
– uruielile de cereale (porumb, orz, ovăz, zoană), în proporţie de 2-3 la sută sau chiar terci de cartofi, în proporţie de 5-10 la sută (1:3 părti apă);
– însilozarea lucernei în amestec cu plante verzi bogate în zaharuri: ovăz, orz, porumb furajer, sorg sau floarea soarelui, în proporţie de 1:1 sau 1:2, tocate mărunt şi bine presate.

• Aditivi biologici. O etapă calitativ superioară de însilozare a lucernei constă în inocularea unor cantităţi mici de culturi bacteriene, care au rolul de a suplimenta natural activitatea bacteriilor lactice. Aceste bacterii acţionează cu eficacitate dacă nivelul de zaharuri este de cel puţin 25 g/kg de furaj însilozat.

Profitabilitate din producţia seminţelor de lucernă

Producerea seminţelor de lucernă poate fi profitabilă dacă sunt respectate câteva cerinţe de zonare, tehnologie de cultură şi mai ales desfacere.

Zonare loturilor semincere este prima măsură care trebuie bine înţeleasă şi aplicată. În timp ce lucerna pentru furaj se poate cultiva în toate judeţele ţării (cu excepţia solurilor acide neamendate), lucerna pentru sămânţă necesită o zonare strictă.

Pentru a înfiinţa un hectar de cultură de lucernă sunt necesare circa 25-30 de kilograme de sămânţă. Un kilogram de sămânţă certificată ajuge la un cost de 30 de lei. În condiţii optime potentialul productiv furajer este de 12 – 15 tone /hectar in tehnologia clasica si 16 – 19 tone/hectar in tehnologia intensiva.

În acelaşi timp, producţia de seminţe poate ajunge la 500-700 de kilograme pe hectar. Cu un preţ de valorificare de 30 de lei/kilogram, venitul de pe un hectar ajunge la 15.000 -21.000 de lei. 

Asta înseamnă că la un cost de 750 lei sămânţa (plus restul lucrărilor şi tratamentelor cca 500 lei) veţi putea obţine un venit de până la 15.000 de lei, dacaă veţi cultiva lucernă pentru sămânţă.

Cele mai favorabile condiţii pentru producerea seminţelor de lucernă, se întrunesc în zonele secetoase, acolo unde există posibilitatea de a iriga o dată, cel mult de două ori în sezonul de vegetaţie, în cazul în care este un an foarte secetos. Fără irigare, producţia de sămânţă poate fi variabilă, în funcţie de aprovizionarea cu apă provenită doar din pecipitaţii.

Cerinţa majoră este ca la răsărire (anul I) sau la pornirea în vegetaţie (anii II-IV), să fie suficiente precipitaţii, iar în perioada de înflorire să fie secetă. Asta deoarece excesul de apă în timpul înfloririi determină căderea plantelor şi proliferarea, elemente care reduc producţia de seminţe.

În cocluzie, se pot gândi să producă seminţe de lucernă numai fermierii din Bărăgan, mai ales din partea estică, din Dobrogea şi din sudul Olteniei. Ei ar putea aproviziona întreaga ţară cu seminţe şi pot năzui chiar la export.

Avem o gamă întreagă de soiuri, unele mai precoce, altele mai tardive, create din material iniţial local, cultivat în ţara noastră de peste două sute de ani. Aceste soiuri – Aurora, Magnat, Sigma, Topaz, Selena, Adonis – sunt cele mai rezistente la boli criptogamice, la secetă şi la ger, cu un potenţial de producţie de cel puţin 4-5 ani, bine adaptate climatului din România.

Distanţa între rânduri este de 50 cm, cu norma de 200-250 seminţe germinabile la mp (4-5 kg/ha). Este bine ca pe urmele roţilor de tractor, distanţa dintre rânduri să fie de 70 cm, pentru a uşura prăşitul mecanic şi tratamentele.

Este obligatoriu să se facă două tratamente cu orice insecticid, la începutul îmbobociri şi la sfârşitul înfloririi, pentru a combate dăunătorii Contarinia medicaginis şi Dasyneura ignorata, care atacă florile lucernei.

Când circa 80-85% din păstăi s-au brunificat, se face un tratament cu desicantul Reglone (4-5 l/ha), iar după circa 5 zile se recoltează cu o combină special reglată pentru seminţe mici. Sunt foarte bune combinele utilizate la recoltarea loturilor semincere de plante legumicole.

Ce este lucerna deshidratată – regina nutreţului

Metoda deshidratării lucernei pentru consum este soluţia cea mai bună în ferma zootehnică. Prin acest procedeu se păstrează intacte atât gustul, cât şi întreaga valoare nutriţională a lucernei, iar animalele primesc o hrană pe care o consumă cu plăcere şi cu folos. Folosul este confirmat de fermieri care ştiu ce înseamnă performanţa. 

Nicuşor Şerban, preşedintele Asociaţiei Holstein Ro, este unul dintre fermierii care au hotărât să folosească lucerna deshidratată în reţeta de furaje a vacilor din ferma sa. „Pentru că este mai comodă şi mai sigură în administrare şi pot să-mi controlez perfect nivelul de proteină din reţetele de furajare”, explică fermierul. Cât priveşte îngrăşarea tăuraşilor din rasele de carne, unul dintre cei mai respectaţi crescători de pe acest palier, Paul Cristescu, este convins că lucerna peletizată este o investiţie câştigătoare. De aceea, în această iarnă a şi făcut primul pas spre schimbarea strategiei de furajare. „Peleţii de lucernă sunt consumaţi în totalitate iar alimentarea se face cu uşurinţă. Un plus este şi faptul că fiind compactată, ocupă spaţiu mai puţin de depozitare şi, evident, pierderile sunt aproape de zero”, afirmă Cristescu.

Folosirea lucernei pentru vacile în lactație
Sistemul de furajare furnizează o foarte mare parte de energie, proteinele, mineralele și vitaminele necesare acoperirii necesităților fermelor de bovine. Acestea sunt importante în mod deosebit în utilmele trei luni de gestație. 
De cele mai multe ori fătările au loc primăvara. Urmează o perioadă de utilizare maximă a pășunilor naturale în paralel cu constituirea de stocuri de fân în vederea hrănirii în timpul iernii. Acest fân recoltat din fânețele naturale este constituit din graminee, adesea cosite la înspicare deci cu valoare energetică și proteică scăzută. În aceste condiții, introducerea în sistemul de furajere a unei asocieri lucernă-graminee poate ameliora nu numai cantitatea de furaj dar și calitatea mai ales în ceea ce privește proteinele.

Subvenţii pentru culturile de lucernă

Pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a apărut un proiect de Ordin care cuprinde unele modificări ale schemelor de plată APIA, destinate fermierilor români.

Astfel, se doreşte modificarea şi completarea Ordinului Ministerului Agriculturii nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi în agricultură, privind plata ajutorului naţional tranzitoriu (ANT).

În privinţa finalizării amenajamentelor pastorale, deşi Legea nr. 75/2019 prevedea că începând cu 1 ianuarie 2020 este obligatorie aplicarea acestor proiecte de organizare, administrare şi exploatare a pajiştilor permanente, de curând a apărut un nou act normativ (OUG), prin care termenul limită de realizare a amenajamentelor pastorale s-a prelungit până la 1 ianuarie 2021.

Bibliografie:

1. Lucerna (Medicago sativa), Revista Ferma, publicat 05 februarie 2009
2. Lucerna în optimizarea sistemului furajer, Nicolae Dragomir, publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)
3. Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă, Nicolae Dragomir
4. Elemente tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă, Nicolae Dragomir
5. Cum obţinem cea mai bună recoltă de lucernă? Nicolae Dragomir, publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)
6. Lucerna: momentul optim de recoltare, Nicolae Dragomir
7. Silozul de lucernă – pretenţios, dar eficient în furajarea animalelor, Iacob Crăciun, publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009
8. Să producem seminţe de lucernă!, Paul Varga, publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009

Link-uri:

1. https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/calitatea-furajelor-verzi-si-sanatatea-omului
2. https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/rezistenta-la-iernare-si-longevitatea-lucernei
3. https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/fertilizarea-corecta-a-lucernei-semanate-in-toamna
4. https://www.revista-ferma.ro/noutati-companii/lucerna-deshidratata-regina-nutretului
5. https://www.revista-ferma.ro/articole/zootehnie/leguminoasele-de-pajisti-valoare-agronomica-si-zootehnica-excelenta