De 15 ani, Lóránd Aurelian Ţăpuc pune în operă un proiect montanologic unic, ce vizează agricultura regenerativă, cât şi salvarea vechilor rase de animale româneşti. A renunţat la visul american pentru a-şi urma visul din copilărie.

Absolvent al Universităţii ,„Lucian Blaga” din Sibiu, Lóránd Aurelian Ţăpuc a fost plecat o vreme în SUA. A renunţat la viaţa pe tărâm american pentru a-şi urma un vis din copilărie devenit astăzi pasiune: să reînvie tradiţia montană şi să crească specii vechi de animale autohtone în condiţii naturale, potrivit locului şi obiceiului pământului.

Primii bani europeni, primele animale

Cu fondurile obţinute prin PNDR, a înfiinţat o mică exploataţie familială în apropiere de Miercurea Ciuc. Mai întâi a cumpărat un nucleu pentru reproducţie format din oi din rasa locală Ţigaie Ruginie, pe care le-a ameliorat, văcuţe Mocăniţa (Bruna de Carpaţi), câteva scroafe şi un vier din rasa Bazna, păsări de curte: gâşte, găini, bibilici, curci…

Vrem să reînviem tradiţiile, să arătăm generaţiilor viitoare cum se trăia odată: cu stil de viaţă, cu arhitectură, cu tot! – LÓRÁND AURELIAN ŢĂPUC, Salvatorul raselor de animale româneşti

Agricultură regenerativă la 1000 metri altitudine

„De profesie sunt inginer montanolog şi de vreo 5-6 ani ne-am mutat la munte la 960 m altitudine, pe o păşune alpină, pentru că nu ne-am putut gospodări lângă sat. Facem agricultură regenerativă, am supraînsămânţat fâneţele cu mixuri de ierburi prezente şi în flora spontană, le-am îngrăşat. Ne dorim să creştem calitatea nutritivă a furajelor, oferind animalelor hrană de calitate. Suntem norocoşi că ne-am aşezat într-un loc bogat în resurse naturale, izvoare cu apă cristalină, fâneţe şi păşuni pe care nu s-au folosit îngrăşăminte chimice”, ne-a declarat fermierul.

Salvatorul raselor aflate pe cale de dispariţie

Fermierul creşte animale din varietăţi tradiţionale, adaptate foarte bine reliefului şi climatului montan. „Eu mă ocup de 12 ani cu salvarea raselor autohtone româneşti. Am în conservare 1.300 de oi Ţigaie varietatea Ruginie pe care le mulgem mecanizat, instalaţia de muls (16 posturi cu eliberare rapidă) fiind o noutate în ciobănitul românesc.

De asemenea, am strâns aproape ultimele exemplare de Mocăniţa (Bruna de Carpaţi), o văcuţă mică, neagră, cu dungă pe spate, şi am ajuns la peste 30 de capete. Avem şi porcul de Bazna, crescut în pădure în sistem superintensiv, cu ţarcuri mari, îngrădite, dublate de garduri electrice”, a precizat crescătorul harghitean.

KongoFarm: investiţii de peste 1,5 milioane de euro

KongoFarm este unul dintre modele de business care cunoaşte succesul de la un an la altul.

„Avem peste 1,5 milioane de euro investiţi până acum. Am depus un proiect de un milion de euro pentru o fermă de porci, conformă cu toate normele europene de biosecuritate, cu 35% cofinanţare. În plus, finalizăm o investiţie din banii noştri pentru procesarea laptelui.

De asemenea, vrem să construim de la zero o şură tradiţională, integrată circuitului turistic, cu punct gastronomic local, bucătărie şi sală de mese. Dacă vine cineva la noi, să poată servi o mâncare cu carne de porc de Bazna, să bea un lapte de Mocăniţă şi să guste o brânză de Ţigaie Ruginie! Vrem să reînviem tradiţiile, să arătăm generaţiilor viitoare cum se trăia odată: cu stil de viaţă, cu arhitectură, cu tot”, a explicat Lóránd Aurelian Ţăpuc.

A prins vremurile în care se făcea transhumanţă

„De vreo 15 ani mă ocup cu treaba asta. Am fost cel mai sărac din România vreo 10 ani de zile! Am făcut transhumanţă ca-n Biblie, m-am dus cu oile cam peste tot. Eu am crezut în ce fac, în proiectul ăsta! Din păcate, acum în România nu pune nimeni preţ pe salvarea raselor de animale. Eu le ţin la 1.000 m în mediul lor unde s-au format. Fiecare ţară care se respectă are câte o bancă genetică in vivo şi eu asta fac, salvez o mică parte din patrimoniul naţional”, ne-a mărturisit Lóránd Aurelian Ţăpuc.

Mocăniţa, o rasă valoroasă salvată de la dispariţie

„În Harghita, suntem câţiva crescători de vaci Mocăniţa cu certificat de origine la Registrul Genealogic. Este cea mai veche rasă din Carpaţi, de talie mică, se pretează la munca în gospodărie şi dă lapte de o calitate excepţională, cu cel mai ridicat procent de grăsime dintre toate rasele româneşti de taurine”, a susţinut crescătorul harghitean.

UTILAJE PERFORMANTE KRONE

Ferma KongoFarm deţine 100 ha de teren închiriat de la Composesoratul comunei Mereşti. Pentru a-l lucra cât mai eficient, era nevoie de utilaje performante. „În urma implementării unui proiect privind modernizarea fermei, în valoare de 600.000 euro, am optimizat managementul fânului alegând utilaje performante marca Krone.”, ne-a declarat Lóránd Aurelian Ţăpuc.

Vezi cum face KongoFarm nutreţ de calitate la 1000 metri altitudine cu ajutorul tehnicii Krone!