Iulia Blagu se teme de cărăbușul de mai. Acum seamănă din nou orz, fără să aibă o soluție chimică pentru combaterea larvelor de Melolontha melolontha.
IULIA BLAGU SEAMĂNĂ ORZUL CU GRIJA UNUI NOU ATAC DE MELOLONTHA!
Iulia Blagu pregătește terenul pentru însămânțarea a 220 de hectare cu rapiță și a altor câteva sute de hectare cu cereale păioase. În Bărăganul ialomițean a plouat, iar terenul poate fi pregătit în condiții bune pentru campania de toamnă.
Orzul va fi însă urmărit cu o atenție deosebită. În toamna anului trecut, fermiera s-a confruntat cu un dăunător care i-a creat probleme serioase în câmp și pe care nu-l mai întâlnise în această formă în zonă: cărăbușul de mai (Melolontha melolontha).
DĂUNĂTOR DE SOL SURPRIZĂ TOAMNA ÎN CULTURA MARE
În luna noiembrie, Iulia Blagu a observat goluri răspândite în cultură care au adus pagube.
„Inițial ne-am gândit că este un atac de zabrus și așa ar fi fost firesc, pentru că noi cunoaștem acest dăunător. În momentul în care am început să săpăm după zabrus, am găsit Melolontha melolontha, des răspândită pe toată sola. A fost prima dată când am descoperit că acest cărăbuș de mai poate să creeze probleme mari în culturile de câmp”, spune Iulia Blagu pentru Revista Ferma.
Dăunătorul de sol Melolontha melolontha este un pericol ascuns. Larvele cărăbușului de mai sunt recunoscute pentru impactul devastator asupra culturilor horticole primăvara, însă larvele produc pagube și toamna. Detalii AICI!
VIERMELE ALB A PRODUS PAGUBE PE 20 DE HECTARE DINTR-O SOLĂ DE 100 HA
Proba a fost trimisă către un institut de cercetare, care a confirmat specia Melolontha melolontha, cărăbușul de mai. Larva, cunoscută popular drept „viermele alb”, trăiește în sol mai mulți ani și se hrănește cu rădăcinile plantelor.
În ferma din comuna Gârbovi, atacul a fost suficient de puternic pentru a lăsa goluri importante în cultură.
„Dintr-o solă de 100 de hectare am avut undeva la peste 20 de hectare afectate. Noi estimam inițial că o să avem o pierdere de 20-30% din recoltă”, explică fermiera Iulia Blagu.
La recoltat, pierderea a fost parțial compensată de plantele de orz din zonele învecinate, care s-au înfrățit mai puternic.
Problema a rămas însă: cum poate fi combătut dăunătorul? „Din nefericire, nu am găsit o soluție. Nu mai sunt soluții chimice. Acest dăunător a avut omologat un produs care a fost scos din piața europeană”, afirmă Iulia Blagu.
SECETA A SCOS PLUGUL DIN CÂMP
Familia Blagu a renunțat la arătură în ultimii ani, în principal din cauza secetei persistente și a nevoii de a conserva apa din sol.
În cazul cărăbușului de mai, recomandarea specialiștilor a fost însă tocmai o lucrare mecanică profundă, prin care larvele să fie aduse la suprafață.
„Recomandarea experților a fost să ne întoarcem la arătură, iar eu am preferat să nu. O variantă pentru acest dăunător este să-l scoți la suprafață, mecanic”, spune fermiera Iulia Blagu.
Pentru noua campanie, Iulia Blagu a ales o altă strategie: rotația culturilor.
„Rădăcina de orz este foarte subțire, foarte firavă și ușor accesibilă larvelor de Melolontha. Am revenit cu rapiță. Rapița este mai puțin accesibilă și face rădăcini mai groase”, explică fermiera.
IULIA BLAGU: „NU ESTE DOAR LA NOI”
Fermiera spune că problema nu pare să fie izolată. Din discuțiile cu fermierii din zonă, atacuri similare au fost semnalate și la câteva comune distanță.
Iulia Blagu amintește și situații relatate de cultivatori din județul Argeș, unde larvele cărăbușului de mai ar fi provocat probleme importante în culturile de sparanghel.
Pentru agricultorii din Bărăgan, apariția unor asemenea atacuri adaugă încă o necunoscută peste problemele deja provocate de secetă.
