Patru fermieri, care seamănă grâu şi rapiţă în condiţii de secetă, în diferite zone ale ţării, ne dezvăluie secretele lor. De fapt, toţi cei patru trebuie să treacă acelaşi test: cum să dea viaţă plantelor în lupta cu lipsa apei.
Deocamdată, toţi îşi folosesc la maximum abilităţile şi experienţa, urmând ca peste ceva vreme să aflăm cine a câştigat şi cine a pierdut bătălia. În paralel, aducem în faţa fermierilor cele mai importante sfaturi de sezon oferite de colaboratorii revistei Recolte bogate: Ion Voinea – KWS Seminţe SRL şi Nina Gheorghiţă – Caussade Semences România.
ARAD
Trebuie semănat obligatoriu
Nu ne putem permite să aşteptăm cu semănatul până când vom avea umiditatea necesară din sol
Dimitrie Muscă, Arad
În opinia lui Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, judeţul Arad, culturile de toamnă trebuie obligatoriu însămânţate în epoca optimă, independent de condiţiile climatice: „Este obligatoriu ca grâul să fie semănat în epoca optimă, indiferent că acesta răsare ori că nu răsare la timp. Grâul va răsări mai târziu, fără să se înregistreze urmări negative, dacă ştim să aplicăm tehnologia cerută de plante în condiţiile existente”.
Cum trebuie să pregătim terenul în astfel de condiţii? „Chiar dacă răsărirea va avea loc în noiembrie ori în decembrie, se poate face o producţie bună, dacă terenul este pregătit corespunzător cu ajutorul discului, fără arătură. Lucrările cu discul se execută după cum urmează: prima trecere la 10 centimetri, a doua la 15 centimetri, iar a treia la 20 de centimetri”, explică Dimitrie Muscă.
Pentru a compensa condiţiile neprielnice, se poate opta pentru o densitate crescută a plantelor. „Putem să mergem pe o densitate mai mare a grâului, deoarece nu există condiţiile optime de răsărire şi înfrăţire”, susţine Dimitrie Muscă.
Combinatul Agroindustrial Curtici exploatează 7600 de hectare, dintre care circa 4000 vor fi cultivate cu grâu.
IAŞI
Rapiţa, cu semnul întrebării
Ce pot să vă spun despre rapiţă? Doar că mă pot aştepta la ce e mai rău…
Aurel Placinschi, Iaşi
Aurel Placinschi, director Societatea agricolă Moldova Ţigănaşi, consideră că în privinţa rapiţei deja situaţia riscă să fie pierdută de sub control. „La rapiţă, riscul să compromitem cultura este deja unul foarte avansat. La momentul de faţă (n.r. – 27 septembrie 2011) plantele ar fi trebuit să fie răsărite. Şansele să avem o rapiţă bună s-au redus considerabil şi se reduc pe zi ce trece ”, susţine Aurel Placinschi.
Chiar dacă nici la grâu nu putem vorbi de veşti bune, Aurel Placinschi apreciază că aici este prematur să ne pronunţăm: „Culturile de grâu sunt încă într-o fază incipientă, deocamdată nu putem spune prea multe. Aşteptăm să plouă. Dacă va ploua, grâul va putea evolua corespunzător”, afirmă Aurel Placinschi.
Conform directorului societăţii, în anul în curs Moldova Ţigănaşi a înfiinţat 800 hectare cu rapiţă, respectiv 900 hectare cu grâu.
SATU MARE
Nici un hectar arat
Ideal ar fi să semănăm până pe 20 octombrie, pentru a putea spera la cele mai bune producţii de grâu
Liviu Ciucoş, Satu Mare
Liviu Ciucoş, director Societatea agricolă Înfrăţirea Carei, judeţul Satu Mare, este îngrijorat în privinţa rapiţei. „Am semănat rapiţa de trei săptămâni şi n-am putut vedea, din păcate, nici o evoluţie. Sunt îngrijorat de ce se va putea întâmpla cu ea. Dacă prinde un pic de umiditate, posibil să scape. Dar poate fi şi rău, iar atunci înseamnă că trebuie scoasă afară”, afirmă Liviu Ciucoş.
Din nefericire, lucrurile nu stau pe roze nici cu grâul. „Vă spun sincer că n-am putut ara nici un hectar. Tot încercăm cu discurile grele să sfărâmăm terenul cumva şi să afânăm solul. Discuim pe 10-12-15 centimetri”, susţine Liviu Ciucoş.
Cât de târziu se poate semăna? „Putem semăna şi în noiembrie, numai că nu e acelaşi lucru. Vom avea producţii mai mici, cu cât semănăm mai târziu”, explică Liviu Ciucoş.
Înfrăţirea Carei exploatează 900 hectare cu grâu, respectiv 250 hectare cu rapiţă.
GALAŢI
Fără despăgubiri
Oricum, chiar dacă o să plouă, eu cred că rapiţa va fi compromisă
Ion Bujor, Galaţi
Ion Bujor, director SC Agrocov Galaţi, susţine că în zonă n-a mai plouat de cinci luni, situaţia devenind critică. „De cinci luni n-a mai plouat la noi. Nu ştiu ce o să se întâmple cu culturile. Cea mai mare problemă o avem cu rapiţa, care este posibil să nu mai răsară. În ceea ce priveşte grâul, nu putem pregăti cum se cuvine terenul pentru semănat”, explică Ion Bujor.
Fermierul se plânge şi de faptul că autorităţile nu acordă despăgubiri în astfel de situaţii: „Statul nu acordă despăgubiri decât dacă planta este răsărită. Ori, la noi, rapiţa nu poate ieşi afară din cauza secetei, deci nu suntem în drept să fim despăgubiţi”, declară Ion Bujor.
Agrocov a cultivat 1300 hectare cu rapiţă şi 2500 hectare cu grâu.
Ce puteţi semăna mai târziu?
Ion Voinea, Product Manager KWS Seminţe SRL, recomandă fermierilor două soiuri de grâu, unul de orz şi unul de triticale, care se pliază perfect pe necesităţile lor, prin faptul că au o foarte puternică capacitate de înfrăţire, o rezistenţă deosebită la boli şi un potenţial productiv extraordinar.
Pentru soiurile de cereale de toamnă pe care KWS le pune la dispoziţia fermierilor în cazul întârzierii semănatului până în luna noiembrie, nu trebuie făcut altceva decât să se suplimenteze cele 300-350 boabe germinabile/hectar (în funcţie de specie) cu 10 la sută, maxim 15 la sută, în funcţie de calitatea patului germinativ şi de întârzierea semănatului faţă de epoca optimă.
INFO
Cât de mult riscăm cu rapiţa?
Cea mai afectată cultură dintre cele care se înfiinţează în această perioadă este rapiţa. Conform evoluţiei condiţiilor climatice din timpul verii, n-am fi anticipat că în toamna lui 2011 rapiţa nu se va însămânţa conform structurii culturilor din fiecare fermă. Totuşi, la momentul acesta (26.09. 2011), ne aflăm în afara epocii recomandate de semănat.
Judecând după anii anteriori, am putea spune că au mai fost ani în care rapiţa a fost semănată în epocă, dar fară umiditate corespunzătoare în sol, şi atunci a răsărit după 20 septembrie, cu o evoluţie bună a culturii. Totuşi, riscul compromiterii culturii este foarte mare, în cazul în care rapiţa răsare după această dată.
Există pe piaţă furnizori de seminţe care recomandă sau mai bine zis, încurajează semănatul tardiv, mergând pe ideea că genetica permite ,,recuperarea timpului pierdut”. Procesul de ameliorare a făcut progrese extraordinare, iar hibrizii au într-adevăr o pornire în vegetaţie foarte viguroasă, un ritm de creştere mai accelerat în toamnă etc., însă nu există hibrid tip ,,Făt-Frumos”, care să crească în 2-3 săptămâni cât alţii în 2 luni, pentru a recupera şi a intra corespunzător în iarnă.
De fapt, fermierii care au fost încurajaţi anul trecut să semene rapiţă după încheierea epocii optime de semănat (după 15 septembrie), au pierdut, prin faptul că în primăvară au fost nevoiţi să întoarcă cultura.
Dr.ing. Nina GHEORGHIŢĂ
Director Marketing şi Dezvoltare
Caussade Semences România
