Îmbucurător este că regimul pluviometric în prima jumătate a lunii mai se va situa în jurul celui normal la nivelul întregii țări.

GALAŢI

„Mai avem câteva zile şi vom încheia campania semănat. Am avut de înfiinţat culturile de floarea soarelui, porumb şi soia pe aproape 500 de hectare. Terminam mai demult, dar ne-au stânjenit un pic precipitaţiile. În ogor, pe zona noastră, se manifestă din plin efectele secetei pedologice. Noi am o dat o apă de aprovizionare la cereale păioase de toamnă”, ne-a declarat agronomul Alecs Marciuc, specialistul unui grup de firme din zona agricolă a Bădălanului, de lângă Galaţi.

Legume în câmp, pe 250 ha

Potrivit acestuia, „rapiţa a fost scoasă din structura de producţie pentru că încurcă asolamentul cu legumele”.

Actualmente, grupul Brateşleg cultivă o suprafaţă de 250 de hectare cu legume, mai mică decât în anii anteriori. Însă Alecs Marciuc are și suficiente motive de satisfacţie. Culturile arată frumos, parcurg stadii de dezvoltare vegetativă normale pentru că au fost fertilizate în funcţie de precipitaţiile căzute cu două fracţii de azot. De asemenea, s-a aplicat primul tratament fitosanitar.

Seceta rămâne principala provocare pentru fermieri

În partea de nord-vest a judeţului Galaţi, nu este apă în sol de câteva sezoane. „A fost secetă cumplită pe zona noastră, anul trecut nu am recoltat un bob! Am păşunat cu turmele de animale culturile de floarea soarelui şi porumb. Abia de câteva zile am început să semănăm primele suprafeţe cu culturi de primăvară. Vrem să înfiinţăm 600 ha cu floare, porumb, soia şi lucernă. Dacă ne ajută bunul Dumnezeu, o vom scoate-o la capăt!”, ne-a declarat Ion Banu din Beheci. 

Ion Banu ştie că în cel mult două săptămâni bune de lucru va termina campania se semănat, bazat fiind pe utilajele performante şi pe priceperea mecanizatorilor pe care i-a avut şi când a fost director al SMA-ului local. 

Fermierul apreciază că are un grâu bunicel, care acoperă 500 de hectare de teren, pe care-l fertilizează cu azot! 

GIURGIU

S-au făcut licitaţii şi cooperatorii nu au vândut!?

“Culturile sunt bune, preţurile proaste!”, ne-a declarat nemulţumit ec. Tudor Nenu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Vlaşca 2008, cu sediul în comuna Frăţeşti, judeţulGiurgiu.

”Şi asta din vina fermierilor! Şi-au arătat incultura – să fie clar – în domeniul managementului!”, a continuat, explicând: “Eu am făcut licitaţii şi am avut 4.043 de lei tona de rapiţă şi membrii noştri nu au vândut-o! Am avut la 1.650 lei pe tonă orzul şi nu au vândut? Am avut în decembrie preţ de 1.440 lei tona de grâu, de 1.280 lei tona la porumb, de 2.600 şi 2.500 la rapiţă şi floarea şi acum se văicăresc!”.

Directorul Cooperativei a încercat să organizeze o nouă licitaţie la începutul lunii martie, dar fără succes!

În silozurile şi magaziile fermierilor giurgiuveni se află mii de tone de rapiţă și de floarea soarelui, la care se adaugă porumbul şi grâul.

Culturile mai au timp să recupereze! 

Cultivatori de cereale şi de plante tehnice, cooperatorii giurgiuveni lucrează în total circa 40.000 de hectare, în următoarea structură de producţie: aproximativ 17.000 ha cultivate cu cereale păioase, 7.000 ha de rapiţă, 1.000 ha cu soia, 8.000 ha cu porumb şi peste 4.000 ha ocupate cu floarea-soarelui, la care se mai adaugă şi alte suprafeţe cultivate cu plante furajere şi alte culturi agricole.

Circa 40% din culturile de primăvară s-au însămânţat, în condiţiile unor variaţii mari de temperaturi noapte/zi.

“Plantele întârzie în dezvoltarea vegetativă (radiculară, foliară), atunci când nu sunt condiţii optime. În urma temperaturilor cu minus, rapiţa şi cerealele păioase au avut de suferit un pic, sistemul foliar intrând în vegetaţie cu multă clorofilă a căpătat un aspect roşiatic”, a explicat Tudor Nenu.

Au investit în irigații

Important este că fermierii au investit în sisteme locale de irigaţii pe bază de puţuri forate. Astfel, cam 3.000 de hectare sunt alimentate cu apă din pânza freatică şi alte 7.000-8.000 cu apă din Dunăre, prin staţiile ANIF.

“Noi ştim să producem, dar acordăm o mare atenţie şi calităţii producţiei. Chiar dacă aplicăm tehnologii pe soluri diferite, obţinem în anii normali (cum a fost cel precedent) între 6 şi 8 tone/ha la grâu şi orz, 14 tone la porumb pe terenuri irigate, între 3,5 şi 4 tone/ha la floarea soarelui şi rapiţă”, a conchis Tudor Nenu.

CE SPUN SPECIALIȘTII ANM?

Sub aspect fenologic, culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge frunzei a treia (70-100%), înfrăţire (30-100%), precum şi alungirea paiului, rapiţa se va afla la înfrunzire (11-20 de frunze), continuându-se, totodată, cu apariţia inflorescenţelor (10-40%), în special pe suprafeţele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

5 RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE

1. Continuarea însămânţărilor de primăvară din prima epocă (orzoaică, ovăz, grâu, mazăre, borceag, lucernă) şi chiar definitivarea acestora;

2. Pregătirea patului germinativ în vederea însămânţărilor culturilor de primăvară (sfeclă de zahăr, floarea soarelui, cartof) pe terenurile bine aprovizionate cu apă;   

3. Fertilizarea culturilor de toamnă cu îngrăşăminte minerale şi foliare;

4. Efectuarea lucrărilor de întreţinere (combaterea buruienilor şi tratamente fitosanitare);

5. Controlul semănăturilor de toamnă pentru determinarea vigurozităţii plantelor.

un articol de

MARIAN MUŞAT