Pentru producția eficientă a cărnii de porc, nu este suficient ca fermierul să asigure furaj și apă în cantități suficiente. Acesta trebuie să înțeleagă și care sunt elementele importante ale comportamentului alimentar al animalelor.

Prima dintre libertățile animalelor menționate de către Comitetul Brambell în 1965 se referea la faptul că tuturor animalelor ar trebui să li se asigure condiții în care să nu sufere de foame și de sete.

Este evident că în cazul particular al crescătorilor de porci, neasigurarea acestui element este nu numai imoral, dar și profund neeconomic, întrucât înfometarea animalelor este contrară obiectivului esențial al existenței unei ferme: producția eficientă a cărnii de porc.

Însă, pentru a atinge acest obiectiv nu este suficient ca fermierul să le asigure porcilor furaj și apă în cantități suficiente. Acesta trebuie să înțeleagă și care sunt elementele importante ale comportamentului alimentar al animalelor din această specie, cunoștințe fără de care este greu de crezut că se poate asigura un regim nutrițional adecvat și eficient economic.

DE CÂTE ORI PE ZI SE HRĂNESC PORCII?

Este cunoscut faptul că, în medie, porcii se hrănesc de 10 până la 25 ori pe zi, porcii mai tineri având mai multe tainuri decât porcii mai în vârstă. Purceii din creșă pot avea între 20 și 25 de tainuri pe zi, în timp ce porcii din finisare pot consuma doar 10 până la 15 mese pe zi. De fapt, tocmai acest aspect reprezintă fundamentul științific care susține necestitatea furajării la discreție a porcilor.

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ NUMĂRUL DE TAINURI ZILNICE

Pe măsură ce porcii cresc, aceștia consumă mai rapid furajul disponibil, așa că, odată cu înaintarea în vârstă, vor petrece mai puțin timp pentru furajare, prin comparație cu cei mai tineri. Perioadele preferate ale zilei destinate consumului furajer sunt dimineața și seara.

Chiar dacă unii porci vor consuma furaj și în timpul nopții, numărul și durata tainurilor sunt mult sub cea din timpul zilei. Acest element comportamental ar trebui să constituie baza organizării programului de furajare din orice fermă.

Pe de altă parte, atunci când frontul de furajare este limitat, porcii vor aloca mai mult timp consumului de furaj în timpul nopții, ceea ce le modifică modelul diurn (zilnic) al comportamentului alimentar. De asemenea, este important de remarcat că creșterea duratei zilei lumină – de primăvara până toamna – conduce, în cele mai multe cazuri, și la creșterea numărului de tainuri zilnice.

COMPETIȚIA PENTRU HRANĂ

Este demonstrat și faptul că modul de manifestare a comportamentului alimentar al porcilor poate fi influențat de către mediul social în care acesta se află la un moment dat. Astfel, atunci când un porc flămând consumă furaj lângă unul sătul, cel sătul va începe, de obicei, să consume și el, probabil datorită perceperii faptului că furajul disponibil se diminuează și competiția pentru hrană se va amplifica în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, porcii din boxe vecine, care însă au contact vizual între ei, tind să consume hrana în același timp, evident dacă au la dispoziție front de furajare suficient. Cu toate acestea, atunci când locurile de hrănire sunt prea apropiate și nu sunt dotate cu separatoare de protecție, porcii vor evita să consume împreună, devenind agresivi față cei care consumă furaj chiar lângă ei.

8 RECOMANDĂRI ESENŢIALE în perioada de pregătire a noului ciclu reproductiv la porcine

ÎNVĂȚARE RAPIDĂ DE LA PORCII DIN VECINĂTATE

Este dovedit și faptul că porcii învață ce să mănânce și unde să mănânce de la ceilalți porci aflați în aceeași boxă. Astfel, aceia care au observat că ceilalți porci consumă o dietă nouă sunt mai puțin rezervați în a o consuma față de porcii care nu au observat ce fac colegii de boxă.

Și mai interesant este faptul că porcii care și-au observat colegii că preferă furajul dintr-un anumit hrănitor, vor alege aceeași sursă de hrană, evident dacă au de unde alege. Toate acestea ne arată nu numai capacitatea porcilor de a anticipa probabilitatea viitoare a diminuării sursei de hrană, ci și pe cea a învățării rapide de la ceilalți membrii ai grupului social din care fac parte.

Nu este de ignorat nici faptul că, micii gospodari au observat faptul că performanțele de creștere a porcilor sunt mult mai bune atunci când aceștia nu sunt cazați individual și în izolare, acesta fiind motivul pentru care porcii sunt întreținuți cel puțin în perechi.

DE CE NUMĂRUL ADĂPĂRILOR E SIMILAR CU CEL AL TAINURILOR?

Pe de altă parte, dacă de referim la apă, s-a observant clar că, în interiorul zonei de confort termic, adică în intervalul de temperaturi ambientale cuprins între 15 și 25⁰C, comportamentul de adăpare se manifestă, de obicei, cam în primele 10 minute de după consumarea tainului de furaj, motiv care explică de ce numărul adăpărilor zilnice ale porcilor este similar cu cel al tainurilor.

Porcii aflați în perioada de creștere-finisare petrec de obicei 20 până la 30 de minute pe zi consumând apă și 15 până la 30 de secunde pentru fiecare adăpare. În condiții de caniculă însă, porcii petrec mult mai mult timp consumând apă, precum și jucându-se cu adăpătorile, pentru a se răcori.

De asemenea, porcii cu diaree vor consuma mai mult apă, tocmai pentru a se rehidrata. Ca atare, observarea consumului excesiv de apă poate fi utilizată ca instrument al măsurării nivelului de bunăstare, în vederea monitorizării confortul termic și a stării de sănătate a porcilor.

Observarea consumului excesiv de apă poate fi utilizată ca instrument al măsurării nivelului de bunăstare, în vederea monitorizării confortului termic și a stării de sănătate a porcilor.

DIFERENȚE ÎNTRE RASE ȘI HIBRIZI

Este important de remarcat cum comportamentul alimentar al suinelor, respectiv frecvența consumului de hrană, atunci când – evident – furajul este oferit la discreție, diferă de la o rasă la alta și de la un hibrid la altul, motiv pentru care hibrizii diferiți ar trebui cazați în boxe separate pentru a evita concurența și, eventual, agresivitatea excesivă.

Aceste diferențe au fost dovedite în numeroase experimente care au arătat că porcii hibrizi rezultați din vieri de tip Pietrain au tendința de a consuma furaj în reprize mai dese, comparativ celor rezultați din vierii de tip Duroc.

În concluzie, așa cum spuneam, cunoașterea și, mai ales recunoașterea, modului în care porcii manifestă comportamentul alimentar nu este un moft științific, ci poate fi folosit ca un instrument în furajarea corectă și eficientă a porcilor.