„Suntem o fermă de familie, o fermă mijlocie, nici mare, nici mică, suntem o struţo-cămilă” aşa caractetizează Gheorghe Şuteu ferma familei din Moara de jos, judeţul Mureş. Pentru fermele mici şi medii, care nu pot concura din punct de vedere al producției de cereale cu fermele de mari dimensiuni, singura soluţie este „să aducă plus valoare prin animale” crede fermirul. Dar, cu cât se măreşte numărul de animale, creşte şi necesarul de forţă de muncă, nevoia şi dependenţa de utilaje şi tehnlogie.

„Încercăm în fiecare dimineață, când ne trezim la ora cinci, să luăm viața în piept, cu asta începem!” Gheorghe Şuteu

Dacă nu se încurajează dezvoltarea fermelor familiale, acestea vor dispărea!

Județul Mureș se află în topul naţional în ceea ce priveşte efectivul de vaci. „Noi nu putem concura niciodată cu Timișoara, cu Aradul sau cu Satu Mare sau din punct de vedere al producției la cereale, că nu e zonă pentru așa ceva. La noi trebuie să fie îmbinată producția, să aduci un plus de valoare prin animale” spune Gheorghe Şuteu. „Dacă nu se încurajează aceste ferme la noi agricultura va dispărea. Aici nu poți să scoți 15 sau 10 tone porumb boabe/hectar. Nu există nici posibilitate de irigare. La noi singura soluție să produci un plus valoare din animale.”

Chiar dacă sectorul creşterii animalelor „o duce” mai bine decât cultura mare, fermele de vaci de lapte se luptă pentru supravieţuire!

Şanse egale pentru fiecare

Guvernul să se implice mai mult pentru fermele de familie, pentru fermele care plătesc impozite și taxe. Este foarte important aspectul ăsta, pentru că în România, din păcate, foarte mulţi dintre cei care lucrează în agricultură nu plătesc impozite și taxe. „Aici intervine o concurență neloială” consideră fermierul. „Eu beneficiez de aceeași subvenție ca și cei care nu plătesc nimic la stat, nu au angajaţi legaal și multe alte probleme, inclusiv TVA. Ar trebui găsită o cale pentru ca toată lumea să fie fiscalizată. Asta este părerea mea” spune Gheorghe Şuteu.

Gheorghe Şuteu: este o mare diferenţă între cei fiscalizaţi şi cei care lucrează „la negru”!

„Ca şi persoană fizică nu te controlează nimeni, nimeni nu poate să îţi facă nimic. Fiind societate comercială eşti supus la toate controalele posibile” spune fermierul. „Noi încercăm să fim bine puşi la punct, iar cei care vin în control și-au schimbat un pic atitudinea. Nu mai vin pe „tăierea capului”, cum se veneau odată. Dacă ai greșit și nu este o greșeală majoră primeşti un termen să te îndrepți„.

„Încep să se întâmple şi în România lucrui normale şi este foarte bine. Nu mai stă fermierul stresat când vine controlul, ca și când ar veni rușii”

Ar mai fi nevoie de un program special destinat fermelor de familie, care au până în 6, 7, chiar 10 salariați „deoarece nu te poate amesteca pe tine, fermă mică, cu o fermă de 3.000 de capete sau una cu mii de hectare, niciodată. Dacă nu se găsesc soluţii, mai devreme sau mai târziu fermele de familie vor dispărea!” cred fermierul.

Acordarea condiţionată a subvenţiei

Întrebat cum ar putea interveni Guvernul pentru a îi fiscaliza pe cei care lucrează la „negru”, fermierul consideră că „acordarea subvenţiei ar trebui condiţionată de o formă de organizare juridică”.

Probabil 50% din cei care iau subvenţie nici nu ştiu unde se află terenul lor…

Mulţi beneficiari ai subvenției nu știu unde este terenului lor. Ce înseamnă asta? Că altcineva lucrează fizic terenul și ei doar iau subvenție, ceea ce nu este corect. Banii din subvenţii ar trebui să se întoarcă înapoi în economia orizontală: în inputuri, în motorină, în achiziţia de utilaje şi altele. „Dacă facem un calcul la nivel național, probabil 30-40% sută din persoanele care iau subvenţie nu întorc banii înapoi în economia agricolă reală, nu am făcut nimic. Se pierd o grămadă de bani, care nu se duc acolo unde ar trebui să ajungă” consideră Gheorghe Şuteu.

Una dintre soluţii, poate cea mai simplă, ar fi ca cei care iau subvenţie să facă dovada că își lucrează terenul, apreciază fermierul.

Cum: „Foarte simplu, dacă se vrea: factură fiscală pe lucrări dacă face prestări de servicii, dacă nu să dovedească că are utilaje. Atunci ar fi cu mult mai bine şi nu ne-am mai plânge atâta de prețurile din Ucraina, ne-am ajutat singuri” afirmă Gheorghe Şuteu.

Nu pot lucra doar roboţii…

Principala problemă din agricultură este lipsa forţei de muncă. „Satele sunt îmbătrânite, toată lumea este plecată, iar cei care au rămas în sat nu nu vor să lucreze, preferă să stea cu ajutorul social şi eventual să meargă afară să lucreze sezonier 2-3 luni” ne-a spus Gheorghe Şuteu.

„Fără forţă de muncă nu poţi să faci nimic şi să vrei să investeşti. Nu poţi să faci totul cu roboţi. Până la urmă facem roboţi şi dispar oamenii, ce rol mai au roboţii şi pentru cine muncesc. Omul trebuie să şi muncească…”

„Nu va muri calul, dar hamul se va rupe!”

Supravieţuirea şi cu atât mai mult dezvoltarea unei ferme medii, familiale este condiţionată de modernizare şi achiziţia de tehnologie. În condiţiile actuale „fiscalitatea nu ne mai permite să facem nimic, nici să ne dezvoltăm” apreciază Gheorghe Şuteu. „Dacă taxele şi impozitele nu ar fi crescut am fi putut să finanţăm din resurse proprii demararea de noi proiecte, inclusiv achiziţia unui robot de muls. Dacă nu facem pasul spre robotizare nu suntem prea optimişti…”

Creşterea impozitelor şi a taxelor a afectat puternic toate sectoarele economiei, inclusiv agricultura. „Noi plătim de trei ori mai mult impozit şi taxe. Pe un privat îl ţii agăţat atâta timp cât are de plătit rate, când nu mai are rate închide! Când nu mai pot să suport mă predau… şi când 70% din antreprenorii români vor închide ce vor face guvernanţii? Vor aduce bani de acasă?

În România este foarte greu să te uneşti

Chiar dacă în ţară sunt destul de multe asociaţii agricole, „pe lapte este  greu să te uneşti” ne-a spus Şuteu Gheorghe.

„Noi am vrut să mergem împreună cu cu două ferme prietene și până la urmă nu a reușit să se concretizeze, pentru că, în general, procesatorii plătesc laptele diferențiat în funcție de cantitatea pe care o livrezi. Nefiind aceeași cantitate, prețurile sunt diferențiate și de aici apar disensiuni: unul ia mai mult, unul mai puțin, nu se știe cum să se împartă și deocamdată nu am găsit soluţia. Probabil că nici procesatorii au intersul să fim uniţi” a concluzionat fermierul.

Ferma familiei Şuteu are un efectiv total de 170 capete din rasa Bălţată românească, din care cca. 100 de vaci adulte şi juninci, iar producţia medie lapte este de cca. 26 de litri/cap/zi la cele 60 vaci la muls.