Pe majoritatea suprafeţelor agricole se prognozează cantităţi de precipitaţii apropiate de normele climatologice, predominant sub formă de ploaie, fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. Izolat, în nord-vestul şi estul ţării, regimul pluviometric poate fi excedentar. Local, sunt posibile precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în a doua parte a intervalului.

Regimul termic al aerului pe parcursul lunii decembrie se va situa în limite normale, pe aproape întreg teritoriul agricol, cu temperaturi medii diurne ale aerului care vor oscila între -4 şi 3^oC. Maximele din aer vor fi cuprinse între 0 şi 6^oC, iar în intervalele calde, posibil mai ridicate, peste 10^oC, în regiunile sudice. Minimele din aer vor oscila între -8 şi 1^oC, iar în zilele cele mai reci se pot înregistra valori mai scăzute (<-15^oC), în zonele depresionare din nordul şi centrul ţării semnalându-se brumă şi îngheţ la suprafaţa solului.

Sub aspect pluviometric, se întrevăd precipitaţii per ansamblu normale, în cea mai mare parte a zonelor agricole, iar în vest, centru şi nord, cantităţile de apă vor putea fi însemnate. Local, vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu depunere de chiciură.

Luna ianuarie se va caracteriza în general printr-o vreme uşor mai caldă decât normalul perioadei, în majoritatea regiunilor agricole. Regimul termic mediu diurn al aerului va avea valori cuprinse între -8 şi 1^oC, abaterile pozitive fiind de 1…3^oC, la nivelul întregului teritoriului agricol. Temperaturile maxime din aer vor oscila între -2 şi 4^oC, în aproape toate zonele agricole, local se vor înregistra valori mai ridicate, până la 10^oC, îndeosebi în sudul ţării. Minimele se vor situa între -9 şi -2oC, în cea mai mare parte a regiunilor, valori mai scăzute (-20…-10^oC) semnalându-se în intervalele reci, în special în depresiunile din nordul şi centrul ţării, unde se va înregistra fenomenul de îngheţ al solului.

Sunt posibile precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, însoţite temporar de unele intensificări ale vântului, izolat fiind condiţii de ceaţă cu depunere de chiciură. Local, în regiunile vestice, centrale şi nordice precipitaţiile pot depăşi normalul perioadei.

Starea solului

Conţinutul de umiditate accesibilă culturilor de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm în perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2009, se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime pe majoritatea suprafeţelor agricole. Pe unele areale din sudul şi sud-estul teritoriului, conţinutul de umiditate va fi deficitar (secetă pedologică moderată).

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

La intrarea în iarnă, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă (orz şi grâu) se va prezenta în general bună, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele agricole din sudul şi sud-estul ţării, afectate de fenomenul de secetă pedologică moderată.

În funcţie de condiţiile pedo-climatice şi agrotehnica aplicată, cerealierele de toamnă se vor afla în diferite faze vegetaţie, respectiv germinare-răsărire-formarea frunzei a treia şi înfrăţire. Cele mai avansate vor fi culturile semănate în epoca optimă de pe unele suprafeţe din jumătatea de sud a ţării, aflate predominant la înfrunzire şi înfrăţire. La orzul şi grâul de toamnă semănat în afara epocii optime, se vor înregistra fazele de germinare-răsărire şi frunza a treia.

Cultura de rapiţă din sudul, sud-estul şi estul ţării, înfiinţată în perioada optimă, va parcurge predominant faza de înfrunzire, cu o stare de vegetaţie per ansamblu bună şi medie, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Totodată, în semănăturile efectuate tardiv, plantele vor avea aparatul foliar slab dezvoltat, culturile fiind insuficient călite la condiţiile din timpul iernii.

Speciile pomicole şi viticole vor intra treptat în stadiul de repaus biologic, având per ansamblu o bună rezistenţă la condiţiile de iernare.

În luna decembrie, la speciile de câmp şi pomi-viticole, ritmurile vegetative vor fi lente, iar în intervalele reci, procesele de creştere şi dezvoltare vor stagna temporar. De asemenea, absenţa stratului de zăpadă, asociată cu temperaturi minime negative din aer, sub pragurile biologice critice de rezistenţă (<-10^oC) ale plantelor, vor determina îngălbenirea şi brunificarea vârfului frunzelor la culturile de toamnă.

Fenologic, orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă vor parcurge fazele de înfrunzire şi înfrăţire, starea de vegetaţie prezentându-se, per ansamblu, medie şi bună. În culturile tardive se va semnala răsărirea şi apariţia frunzei a treia, iar uniformitatea şi densitatea plantelor se va menţine medie spre slabă.

Pe suprafeţe extinse din Dobrogea, Muntenia şi Moldova, rapiţa va parcurge în bune condiţii procesul de adaptare la condiţiile de iernare, plantele prezentând un aparat foliar bine dezvoltat.

Local, în intervalele reci, este posibil să se înregistreze starea de repaus biologic. Pomii fructiferi şi viţa de vie din majoritatea plantaţiilor se vor afla în stadiul de repaus vegetativ, iar local în zonele agricole cele mai reci, depunerile de chiciură pe ramuri vor afecta în special mugurii vegetativi.

Menţinerea regimului termic al aerului mai ridicat decât normalul perioadei pe parcursul lunii ianuarie, va determina continuarea lentă a proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile de toamnă, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării, cu excepţia perioadelor reci, când se va semnala repausul vegetativ. Orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă îşi vor definitiva înfrunzirea, plantele aflându-se predominant în faza de înfrăţire, cu 1-3 fraţi bine dezvoltaţi. În semănăturile efectuate după 20 octombrie 2008, îşi vor continua fazele de răsărire şi frunza a 3-a, iar în culturile înfiinţate după 1 noiembrie, plantele se vor afla în faze incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire), fiind firave şi vulnerabile faţă de scăderea bruscă a temperaturilor minime negative sub limitele biologice de rezistenţă (<-10...-15^oC). În general, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se prezenta bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele cu deficite de apă în sol.

Cultura de rapiţă se va afla predominant în repaus biologic, iar în ferestrele mai calde ale intervalului se vor putea înregistra reluări lente ale vegetaţiei. În majoritatea plantaţiilor, speciile pomicole şi viticole îşi vor continua repausul vegetativ. În zonele depresionare, scăderea temperaturilor din aer sub -15^oC vor putea afecta viabilitatea mugurilor de rod, îndeosebi la speciile sensibile (cais, piersic).