După doi ani cu minus, Sorin Petre și-a restructurat ferma. Sorgul i-a susținut afacerea, când alte culturi au avut producții mai mici din cauza secetei.

Fermierul a redus costurile și a mărit suprafața de sorg la 50 de hectare. El consideră că sorgul este o alternativă la cultura de porumb în condiții de secetă.

SORGUL – ALTERNATIVA LA PORUMB

„Am redus porumbul extrem de mult pentru că anul trecut recolta a fost proastă, seceta l-a prins tocmai la înflorit și, neavând apă nici de sus, nici de jos, am scos o tonă și ceva de boabe.

La sorg am făcut circa 5 tone la hectar, adică am scos banii și am rămas cu ceva, pe când la porumb sunt mereu în gaură”, explică fermierul din Fundeni – Călărași.  

Sorin Petre a avut contract pentru 65 de tone cu o firmă care face făină de sorg, foarte căutată pentru conținutul foarte scăzut de gluten.

SORGUL, CERUT DE SĂTENI PENTRU HRĂNIREA ANIMALELOR

„Acum am să cultiv 50 de hectare cu sorg (40 ha pentru comercializare și 10 hectare pentru oameni, că au început să-l folosească în hrana animalelor datorită conținutului ridicat de proteină. Mulți îl preferă pe cel roșu pentru că, spun ei, că face găinile să producă ouă cu gălbenuș mai intens colorat”, explică el.

Are pregătit terenul din toamnă, va aștepta o ploaie și după trei zile va intra la însămânțat cu semănătoarea de porumb. Este dispus să fertilizeze cu 150 kg/ha de îngrășământ chimic complex și să facă o prașilă mecanică. Nu are emoții cu bolile și nici cu dăunătorii.

Vezi în VIDEO explicațiile fermierului cu ocazia conferinței Lidea Romania „Sorgul, o alternativă la porumb în condiții de secetă”, de la Călărași.

ÎNGRĂȘĂMINTELE SUNT SCUMPE

Sorin Petre lucrează în total 300 ha de teren preluat în arendă. Anul acesta a cultivat grâu, orz și mai multă rapiță decât în anii trecuți.

Culturile arată bine acum, a plouat și trebuie tratate. „Am fertilizat pe toamnă, moderat. Dacă înainte puneam în semănătoare 250 kg de complexe, anul acesta acum abia am reușit 140-150 kg/ha. Sunt scumpe și nu-mi permit să dau mai mult. Se repercutează în prețul de producție și automat trebuie să te uiți și să le mai scazi.

Rapița am erbicidat-o deja (că a crescut buruiana) și am dat cu insecticid de contract, când a fost perioada caldă, până să vină înghețul. Dar acuma e verdeață, contează foarte mult precipitațiile (în mai și iunie pentru culturile de toamnă și în iulie pentru cele de primăvară), dar contează și atunci când intră combina în lan”, susține călărășanul.

„DACĂ ȘI ANUL ĂSTA TERMINĂM PE MINUS, E DE RĂU!” 

Fermierul face arătură, nu a trecut la noile tehnologii de prelucrarea solului, pentru că nu-și permite investiții în noi utilaje. Vine după ani grei de secetă.

„Mai stăm să ne revenim financiar, că motorina e scumpă, îngășămintele la fel, le-am achiziționat la 2.700 de lei tona, facem cheltuieli din ce în ce mai mari. Un hectar de grâu bate cam la 4.000 de lei și unul de orz la 3.500; investiția la rapiță e peste 5.000 de lei/ha. Noi sperăm ca acest sezon să fie unul bun, că altfel am cam încurcat-o, că am tot fost pe minus de doi ani”, ne spune cu o urmă de îngrijorare.  

Din 2017 Sorin Petre a testat mai mulți hibrizi care în anii normali din punct de vedere climatic s-au comportat excelent. În 2019, când la porumb s-au obținut 11 tone, sorgul a dat o medie de 9 t/ha. Anul trecut a obținut 5 t/ha.

CITEȘTE ȘI: O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare Între dealurile de porumb uscat, sorgul ”gigant” s-a menținut încă verde.

O cultură reușită din prima! Andrei Simo a obținut 95 TONE/HA la SORGUL pentru însilozare