Din Mureşul românesc, pe piaţa europeană - Revista Ferma
4 minute de citit

Din Mureşul românesc, pe piaţa europeană

asociatie oieri m Din Mureşul românesc, pe piaţa europeană

Asocierea este primul pas

Crescătorii de ovine şi caprine trec prin momente delicate acum, în perioada post-aderare. Încet, încet, crescătorii noştri au înţeles că doar uniţi pot face faţă cerinţelor europene şi pot rezista pe o piaţă cu tot mai multe „pretenţii”.

În comuna mureşeană Deda, oamenii au demarat acum zece luni procedura de înfiinţare a unei asociaţii a crescătorilor de ovine şi caprine din zona respectivă. Astfel, au fost convocaţi crescătorii din regiunea Reghin – Topliţa, care deţin peste 50 de capete ovine sau 30 de caprine.

În prezent, asociaţia are 30 de membri, iar efectivul animalelor se ridică al 30 de mii ovine şi 4 mii de caprine. Preşedinte a fost ales Sorin Liviu Mureşan, în vârstă de 41 de ani, tehnician veterinar de profesie şi actualmente student la zootehnie.

                                                     
Sprijin total din partea autorităţilor locale

În toată această acţiune, asociaţia a fost puternic sprijinită de Primăria locală. Astfel, au fost concesionate o mie de hectare de păşune alpină. În urma acestei concesiuni, asociaţia a primit subvenţia de la Guvern, bani ce vor fi folosiţi pentru investiţii.

Mai exact, în ce vor consta investiţiile? Se intenţionează realizarea unei fabrici de prelucrare a două produse tradiţionale. Este vorba de caşul gras de oaie, denumit „Mioara Călimanilor” şi a brânzei de berbinţă.

Brânza de berbinţă se obţine din caşul maturat timpe de 60 de zile, care este apoi ambalat în nişte recipiente de molid de unică folosinţă (berbincioare). Aceste recipiente vor fi de 1 kg, 2 kg, până la 5 kg. În aceste recipiente tradiţionale vor fi vândute consumatorilor.

Cele două produse sunt specifice acestei zone şi nu se mai produc nicăieri în România. Deja a fost depusă cererea pentru brevetarea celor două produse ca tradiţionale la Ministerul Agriculturii. Până anul viitor, „Mioara Călimanilor” şi „Brânza de berbinţă”, vor apărea pe piaţă.

„Produsele noastre vor avea mare priză la consumatori, deoarece sunt unice şi sunt sută la sută naturale. Păşunile de aici nu sunt fertilizate chimic, iar ce va ajunge pe masa consumatorului va fi pur ca aerul muntelui”, spune preşedintele asociaţiei.

Pentru amenajarea acestei fabrici, Primăria va asigura infrastructura necesară, adică apă curentă, canalizare, precum şi concesionarea terenului.

De asemenea, în viitor se preconizează şi negocierea unor contracte directe cu procesatorii de carne, care să preia mieii de la membrii asociaţiei. S-a demarat şi procedura de achiziţie a şase euro-stâne, care vor fi amplasate direct pe păşuni, şi care corespund în totalitate standardelor UE.

 
Între SMURD şi… capre

Vasile Călin Kadar are 30 de ani şi face parte din valul tânăr al crescătorilor de caprine. El lucrează ca şi angajat al primăriei Deda, în cadrul serviciului SMURD, dar de anul trecut, s-a apucat şi de creşterea caprinelor.

A achiziţionat 80 de capre din rasa Carpatină, iar acum a ajuns la un efectiv total de 160 de capete. A arendat 50 de hectare de teren, de pe care îşi asigură baza furajeră. Vara îşi hrăneşte animalele la păşune, iar iarna cu fân. Totul natural, totul ecologic.

Întreg efectivul este adăpostit într-o construcţie simplă, din lemn. Mulsul se face manual, dar se respectă normele de igienă, iar producţia de lapte depăşeşte uneori şi 300 de litri pe zi. În prezent, se negociază prin asociaţie cu procesatorul Friesland, un contract de achiziţie a laptelui de capră crud.

Vasile are tanc de răcire de 350 de litri, dar la nevoie se poate folosi şi de alte tancuri de răcire puse la dispoziţie de asociaţie. P

e viitor se intenţionează şi înfiinţarea unei linii de pasteurizare a laptelui de capră, precum şi găsirea unor contracte ferme pentru comercializarea iezilor. Vasile recunoaşte că, fiind novice în creşterea caprinelor, nu este la curent cu ultimele informaţii din domeniu, dar este decis să afle toate noutăţile.

„Trebuie să fim informaţi de tot ce apare nou în domeniul nostru. Cine nu ţine pasul cu noul, rămâne… vechi, şi se elimină singur de pe piaţă”, conchide Vasile Kadar.


Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) – octombrie 2007.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →