Pe lângă planificarea și controlul eficient al operațiunilor și resurselor fermei, digitalizarea este un aliat indispensabil în războiul fermierilor împotriva unor boli precum febra aftoasă. Dar pe lângă beneficii, sunt și obstacole.

Transformarea digitală e un pilon strategic al sistemului agro-alimentar, facilitând adoptarea unor tehnologii inovatoare care optimizează procesele de producție/management.

Digitalizarea, protecție împotriva bolilor devastatoare

În România, fermele mici și mijlocii de vaci de lapte reprezintă coloana vertebrală a industriei autohtone a laptelui. Ele au un potențial considerabil în asigurarea securității alimentare a țării, iar tehnologiile emergente joacă un rol esențial în monitorizarea și controlul activității din ferme.

”De exemplu, instrumentele digitale pot facilita identificarea rapidă a unor focare de boală în rândul animalelor, predicția răspândirii agenților patogeni și evaluarea impactului intervențiilor de sănătate publică, contribuind astfel la elaborarea unor strategii eficiente de control.

De asemenea, platformele digitale pot facilita schimbul de informații între cercetători, instituții de sănătate publică și fermieri, promovând colaborarea intersectorială esențială.

Astfel, tehnologia se dovedește a fi un aliat indispensabil în războiul împotriva unor boli, precum atât de actuala și de devastatoarea febră aftoasă”, sublinia Andra-Sabina Neculai-Văleanu, medic veterinar și cercetător științific la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, jud. Iași.

Proiect complex dedicat fermelor mici și mijlocii de vaci de lapte

În cadrul unității ieșene, Andra-Sabina Neculai-Văleanu este coordonatorul unui proiect complex intitulat “Transformarea digitală a fermelor mici și mijlocii de vaci de lapte: o abordare integrată pentru îmbunătățirea productivității, eficienței și rezilienței”, un proiect finanțat de Academia Oamenilor de Stiință din România, care se va finaliza în decembrie 2025.

Demarat în anul 2024, proiectul a vizat mai ales identificarea nevoilor specifice de digitalizare ale fermelor de vaci de lapte mici și mijlocii din România, direcționarea strategică a resurselor către cele mai presante probleme și dezvoltarea unui model de transformare digitală. ”

Integrarea orelor de pregătire privind utilizarea tehnologiilor digitale în liceele agricole și în universitățile de profil este esențială pentru pregătirea noilor generații de specialiști – ANDRA SABINA NECULAI-VĂLEANU, Cercetător științific la SCDCB Dancu, jud. Iași

Beneficii concrete: câștigi timp, reduci din costuri

O digitalizare eficientă nu înseamnă doar adoptarea unei tehnologii de ultimă generație, ci integrarea unor soluții adaptate realităților locale, astfel încât să genereze beneficii concrete pentru fermieri.

Un exemplu relevant identificat în cadrul proiectului este implementarea sistemului de monitorizare Allflex SenseHub într-o fermă din nord-estul României. Colierele cu senzori au permis colectarea de date precise despre sănătatea și comportamentul animalelor, reducând cu 30% timpul și costurile asociate inspecțiilor manuale.

Mai mult, analiza detaliată a consumului de hrană și a rumegării a dus la ajustarea rațiilor alimentare, ceea ce a crescut producția de lapte cu circa 8% în primele șase luni. În plus, detectarea timpurie a problemelor de sănătate a permis intervenții rapide, reducând consumul de antibiotice și îmbunătățind bunăstarea animalelor”, preciza cercetătoarea.

Identificarea vacilor în estru

Însă, unul dintre avantajele principale ale acestui sistem este faptul că permite identificarea vacilor în estru, indicând totodată și momentul optim pentru însămânțarea artificială (I.A.), cu material convențional sau material sexat.

Materialul seminal sexat reprezintă o tehnologie utilizată în reproducția dirijată la bovine care permite selecția sexului vițeilor. Acesta este folosit mai ales în fermele de vaci de lapte, unde fătarea de femele este preferată, datorită potențialului lor de a deveni vaci productive.

Prin utilizarea acestui material, fermierii pot optimiza structura efectivului, reducând numărul vițeilor masculi, care sunt mai puțin valoroși economic în industria lactatelor.

Planificarea precisă a activității și reducerea pierderilor

Un alt exemplu din cadrul proiectului este utilizarea platformei Farm Planner, o soluție românească de agricultură de precizie, concepută special pentru fermele mici și mijlocii.

”Aceasta le permite fermierilor să gestioneze digital întreaga activitate a fermei, incluzând un registru electronic al animalelor cu date esențiale precum vârsta, crotaliul și istoricul medical.

De asemenea, platforma include un jurnal financiar care facilitează urmărirea veniturilor și cheltuielilor în timp real. În una dintre fermele de dimensiuni mici care a implementat acest sistem, fermierul a raportat o reducere cu 15% a pierderilor financiare cauzate de gestionarea ineficientă a furajelor și medicamentelor, datorită unei planificări mai precise și unei evidențe clare asupra resurselor”, mai arăta Andra Sabina Neculai-Văleanu.

OBSTACOLE în calea digitalizării

1. Multe dintre fermele din țara noastră, în special cele de dimensiuni mici sau medii, nu dispun de infrastructura necesară pentru a adopta tehnologiile avansate, cum ar fi Internetul Lucrurilor (IoT) sau inteligența artificială (AI).
2. Lipsa conectivității la internet în zonele rurale.
3. Costurile asociate cu achiziția și întreținerea echipamentelor moderne rămân prohibitive pentru numeroși fermieri.
4. Rezistența la schimbare este frecventă în rândul producătorilor, manifestată adesea printr-o neîncredere în noile tehnologii și o preferință pentru metodele tradiționale.
5. Mulți fermieri se confruntă cu dificultăți în integrarea diferitelor platforme și aplicații, problemele de interoperabilitate a sistemelor IT limitând fluxul de informații și eficiența proceselor de decizie. ”Această fragmentare tehnologică nu doar că reduce eficiența operațiunilor, dar poate genera confuzie și duce la utilizarea ineficientă a resurselor. Soluțiile tehnologice diverse, de la senzori IoT utilizați pentru monitorizarea animalelor și a mediului, până la drone, necesită un mediu integrat care să faciliteze schimbul de date, astfel contribuind la optimizarea producției și la anticiparea problemelor legate de securitatea alimentară”, adăuga Andra Sabina Neculai-Văleanu.
6. Lipsa de educație și formare a utilizatorilor finali. Managementul de precizie și utilizarea tehnologiilor avansate necesită nu doar investiții financiare, ci și o anumită competență digitală. Mulți fermieri consideră aceste tehnologii ca fiind prea complexe sau greu de utilizat, ceea ce poate descuraja adoptarea lor. Prin urmare, este imperativ necesar ca inițiativele de transformare digitală să includă programe de educație și formare continuă, care să ajute fermierii să înțeleagă și să valorifice potențialul tehnologiilor digitale.

CITEȘTE ȘI: Digitalizarea şi Inteligenţa Artificială, în prim-plan la AGRITECHNICA 2025