Pregătirea corespunzătoare a boxelor de fătare reprezintă un pas esențial pentru asigurarea unui sezon de fătări reușit și a unei bune stări de sănătate atât pentru mamă, cât și pentru ied. Ce categorii de femele au nevoie de maternitate?

Întrucât momentul fătării este un proces sensibil și important, mediul în care se desfășoară trebuie să fie curat, liniștit și sigur, pentru a preveni stresul și apariția infecțiilor.

Câte boxe de fătare pregătim pentru capre?

Numărul de boxe de fătare pentru capre depinde de mărimea efectivului și de modul în care sunt organizate fătările.

În general, este suficientă o boxă de fătare la fiecare 10-15 capre atunci când fătările se întind pe o perioadă mai lungă. Altfel exprimat, trebuie să asigurăm boxe pentru 10-15% din efectivul care fată. Dacă fătările sunt sincronizate și concentrate într-un interval scurt, este recomandat un număr mai mare, aproximativ o boxă la 5 capre. În acest caz numărul de boxe crește la 20% din efectiv.

Dacă nu dispunem de spațiu care poate fi folosit sezonier ca maternitate, boxele pot fi construite doar pe perioada sezonului de fătări, în adăpost, după care urmează a fi demontate odată ce utilitatea lor nu mai are justificare.

Nu toate caprele intră în boxe

Femelele multipare, sănătoase, cu suficient lapte, care fată produși cu greutate normală și alăptează imediat după fătare, pot fi introduse într-un țarc, de până la 20-30 de capete, amenajat în adăpost într-o zonă călduroasă lipsită de curenți de aer puternici care le pot afecta sănătatea. În primele minute după fătare (0-1 oră) capra începe să lingă iedul, îi curăță corpul și îi memorează mirosul, iar iedul reacționează la căldura și vocea mamei.

Până la 24 de ore, recunoașterea olfactivă devine stabilă, capra își identifică cu siguranță iedul și îl acceptă la uger.

În 2-3 zile, iedul se orientează fără ajutor, găsește singur ugerul și începe să își urmeze constant mama, consolidând astfel relația.

După 7-10 zile, legătura capră-ied este complet formată, suficient de puternică, încât cei doi să se recunoască și să rămână uniți chiar și în grupuri mai mari. După acest interval de timp se pot uni câte două țarcuri rezultând un spațiu pentru 40-60 de femele cu produșii lor. Recunoscându-se prin miros auz si văz, iezii își găsesc mama ușor în turma de capre.

Ce categorii de femele au nevoie de boxe pentru fătare?

În boxele de fătare sunt introduse femelele care au nevoie de monitorizare individuală înainte, în timpul și după fătare. Sunt anumite categorii de femele care sunt introduse obligatoriu în boxele de fătare:

• Primiparele sau cele care acceptă greu iezii necesită mai multă supraveghere, neavând experiență și putând întâmpina dificultăți la prima fătare.
• Cele cu risc, care au avut probleme la fătări anterioare sau care poartă gestații multiple sunt, de asemenea, ținute separat pentru a fi observate atent.
• În plus, femelele slăbite sau cu o stare de sănătate (boli cronice) mai fragilă sunt izolate în boxe pentru a preveni stresul și pentru a le asigura condiții optime.
• Mai putem adăuga caprele care nu au lapte suficient pentru hrănirea produsului sau iezii cu viabilitate scăzută din cauza greutății sau hipotermiei.
• Nu în ultimul rând, femelele cu sfârcuri mari care alăptează greu.
• Celelalte capre rămân în grup în saivan, fiind aduse în boxe doar când se apropie de momentul fătării sau după fătare, dacă apare un motiv medical clar. În boxă, femelele pot fi supravegheate și îngrijite mai atent, tratamentele se pot face mai ușor și poate fi aplicată o furajare la nivelul cerințelor.

Utile mai ales în caz de adopții

În acest sens dăm un exemplu valabil și la oi. Primirea de către capră a unui ied străin reprezintă procesul prin care capra-mamă este determinată să accepte, îngrijească și să hrănească un ied care nu este al ei.

Acest lucru este necesar, de regulă, în situații precum moartea mamei biologice, respingerea iedului de către capra naturală sau în cazul nașterilor multiple, când capra nu are lapte suficient pentru toți iezii.

Succesul adopției depinde aproape în totalitate de miros, pentru că femelele mame își recunosc iezii în special prin semnătură olfactivă.

De aceea, toate metodele folosite urmăresc să păcălească simțul mirosului.

De ce mor iezii şi mieii după fătare?

Tehnici pentru reușita adopției

• Una dintre cele mai eficiente metode este aceea de a folosi lichide biologice (lichid amniotic, lapte, mucozități) provenite de la iedul propriu al caprei. Prin frecarea corpului iedului adoptat cu aceste secreții, capra este convinsă că este vorba de propriul ei ied. Uneori, fermierul folosește chiar placenta caprei pentru a îmbunătăți acceptarea.
• O altă tehnică este metoda pielii, dacă mama și-a pierdut iedul, pielea acestuia este îndepărtată și așezată ca un „halat” peste iedul orfan. Această metodă funcționează foarte bine deoarece mirosul este aproape identic cu cel al iedului propriu, dar care a murit.
• Pentru caprele greu de convins se utilizează cușca de adopție – un dispozitiv care împiedică capra să respingă fizic iedul. Capra poate vedea și mirosi iedul, iar acesta poate suge, dar nu poate fi lovit sau respins. După câteva zile, capra ajunge să îl accepte ca pe al ei.

Indiferent de tehnică, procesul trebuie monitorizat cu atenție: iedul adoptat trebuie să sugă regulat și să fie observat dacă este acceptat sau nu, după primele ore și zile. Odată ce capra începe să îl cheme vocal sau îl lasă să sugă fără a se agita, adopția poate fi considerată reușită.

Adopția reușită aduce avantaje majore: iedul primește lapte natural și colostru valoros, iar capra își folosește producția de lapte în mod optim. În plus, crescătorul economisește timp și resurse, evitând hrănirea artificială și posibilele probleme digestive ale iedului artificial crescut.

AVANTAJE INCONTESTABILE

Boxele de fătare oferă posibilitatea unei monitorizări eficiente și permit intervenții rapide în caz de complicații, crescând astfel rata de supraviețuire a iezilor și bunăstarea animalelor. Astfel, chiar și temporare sau sezoniere, boxele de fătare sunt indispensabile pentru o fermă de capre bine organizată și eficientă.

un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA

USV Timișoara, ACO Păstorul Crișana Arad