Daniel Florea, fermierul cu 300 de parcele, pune porumb în buncăr după 4 ani de secetă, cu 5-10 litri de ploaie și fără niciun gram de îngrășământ.

Daniel Florea, fermier din Matca, județul Galați, a luat în acest an o decizie extremă: a cultivat 100 hectare de porumb și 200 hectare de floarea-soarelui fără fertilizare de bază și fără fertilizare în vegetație.

După o ploaie neuniformă de 5-12 litri, culturile s-au redresat și dau semne că vor umple buncărul, după patru ani de secetă consecutivi.

DANIEL FLOREA, GALAȚI: ”BĂGĂM PORUMB ÎN BUNCĂR CU 5-10 LITRI DE PLOAIE”.

Porumbul a fost salvat de 10 litri de ploaie. La Matca, ploile din ultima perioadă au fost total neuniforme, însă suficiente cât să țină în viață culturile prășitoare.

„Sunt zone și zone, sunt lanuri unde a dat vreo 5-6 litri, sunt lanuri unde a dat vreo 10-12 litri. Cultura de porumb se arată bunișoară, cu siguranță ducem ceva la capăt”, ne-a declarat Daniel Florea.

Fermierul rămâne însă realist și nu lansează estimări optimiste.

„Nu știu, 2-3 tone de boabe le avem clar în momentul ăsta. Nu putem estima producții de 10 tone la porumb sub nicio formă, că el oricum a trecut printr-o perioadă de stres. Dar arată destul de bine, comparativ cu anii prin care am trecut”, mai spune Daniel Florea.

Structura de cultură a fermei este de 100 de hectare de porumb și 200 de hectare de floarea-soarelui.

DE CE FĂRĂ NICIUN GRAM DE ÎNGRĂȘĂMÂNT?

Motivul pentru care a renunțat la fertilizare este strict economic și ține de prudența acumulată după anii de secetă.

„La porumb n-am fertilizat cu nimic, la floarea soarelui n-am fertilizat cu nimic. A avut ceva, ceva solul din anii trecuți, dar n-am mai fertilizat pentru că venim după 4 ani de secetă. Anul trecut a fost bunișor, dar n-am vrut să încep să fac iarăși investiții mari”, explică fermierul gălățean și continuă:

”Îngrășământul chimic e 5.300 lei tona la plata cash. Cum poți tu să-ți asumi cheltuiala asta în momentul înființării culturii, când tu nu știi dacă o să-ți acoperi cheltuiala?”, se întreabă Daniel Florea

CITEȘTE ȘI: Șoc pe piața îngrășămintelor: fermierii nu mai găsesc marfă, prețurile explodează de la o zi la alta!

RAPIȚĂ DE 3,8 T/HA ȘI GRÂU CU VÂRFURI DE 10 T/HA

La culturile de toamnă, situația este mult mai bună. Fermierul a încheiat recoltatul la rapiță cu o medie surprinzătoare: 3.800 kg/ha.

„Pentru alte ferme nu e atât de mare media. În schimb, pentru ceea ce am investit eu în cultură, sunt foarte mulțumit”, afirmă Daniel Florea. Întreaga cantitate a fost deja valorificată la prețul pieței.

La grâu, unde exploatează 250 de hectare, recoltatul este realizat în proporție de 40%. „Am recoltat vreo 100 de hectare. Sper să mă închid cu șapte tone medie. Am recoltat grâu de la 5 tone până la 10 tone la hectar, cu același tip de fertilizare minimă”.

DANIEL FLOREA, FERMIERUL CU 300 DE PARCELE

Explicația pentru diferențele uriașe de producție stă în gradul mare de fragmentare. „Eu lucrez 300 de parcele. Toată suprafața mea e împărțită pe 300 de parcele. O parcelă e mai bună, una e mai rea. Una e luată acum 3 ani. Cu siguranță plantele au găsit rezervă de îngrășăminte din rotații, au găsit-o în sol. Eu aceeași fertilizare, aceeași tehnologie am făcut pe fiecare parcelă în parte”, spune gălățeanul.

Fermierul atrage atenția asupra paradoxului din acest an:

„Anul ăsta clar cine a fertilizat a avut și randamente mai mari. Nu e neapărat că cine a fertilizat puternic are și un profit mult mai mare. Poți să faci 10 tone la grâu, dar dacă tu investești 6.000 de lei sau poate depășești 6.000 de lei investiții, profitul este tot mic”.

PLAN TOAMNĂ 2026: FERTILIZARE LA MINIMUL NECESAR

Pentru anul agricol viitor, Daniel Florea intenționează să semene circa 150 ha de rapiță, 200 ha de grâu și 50-60 ha de orz. Toată suprafața recoltată până acum a fost deja dezmiriștită cu discul.

La fertilizare, va reveni, dar cu doze de avarie.

„O să dau ceva în toamnă, dar la rapiță și la grâu. De fertilizat o să fertilizez un pic în toamnă, că n-avem încotro. Cumpărăm și cu 5.000 de lei tona, doar că o să fie un minim necesar.

Nu putem pleca cu o fertilizare puternică, pentru că nu știm ce o să avem la anul. Încet, încet rezerva asta de apă din sol se duce, dacă nu o să avem o toamnă ploioasă, o iarnă cu precipitații măcar, dacă nu cu zăpadă”, a încheiat fermierul.