Cu „o istorie” în creşterea rasei Limousin de doar 30 de ani, Cyrille Rousset, proprietarul GAEC Rousset (Franţa) a ajuns la performanţe genetice şi productive remarcabile, iar ponderea veniturilor realizate din vânzarea de genetică a crescut substanţial an de an. Majoritatea animalelor tinere sunt vândute pentru prăsilă/reproducţie, iar cel mai scump tăuraş de anul trecut a „valorat” 11.400 euro.
Datorită calităţii genetice şi fenotipice a animalelor, ferma de vaci Limousin a familiei Rousset a fost inclusă în programul de vizite internaţionale organizat de Sommet de l’Élevage. Exploataţia administrează 230 ha de teren agricol şi are un efectiv matcă de 130 de vaci Limousin şi tineretul aferent, masculi şi femele. În toamna anului trecut am vizitat pentru a doua oară această fermă, iar cele mai spectaculoase diferenţe observate au fost cele legate de armonia corporală a tăurașilor Limousin.
Un singur angajat full-time şi doi SEZONIER (part-time)
Fermierul este singurul angajat cu normă întreagă, iar tatăl acestuia, pensionar, şi un student lucrează timp de câteva ore pe zi, în funcţie de activitățile necesare în fermă. De obicei, perioada cea mai solicitantă este în timpul sezonului de producere a furajelor (siloz şi fân), în timpul fătărilor şi primăvara, atunci când se amenajează păşunea.
Ferma este acum în proprietatea lui Cyrille Rousset, după ce părinţii acestuia s-au pensionat în urmă cu 8 ani.
Păşunea – cel mai ieftin sistem de întreţinere
Fermierul cultivă cereale pe 35 ha, în special cu porumb pentru siloz, iar restul terenului este ocupat de pajişti cultivate şi de pășuni permanente. Mare parte din pajiştea cultivată este cosită în primăvară pentru a produce fân şi siloz de iarbă. Fermierul mai recoltează fân, contra cost, de la ferme vecine.
Cea mai mare parte a anului, de la finalul lunii aprilie – început de mai şi până în octombrie, animalele sunt întreţinute pe păşune. Întreaga suprafaţă este parcelată cu garduri permanente, iar Cyrille Rousset practică un sistem de păşunat raţional, prin rotaţie, pe suprafeţe mici, delimitate de garduri electrice.
Organizarea efectivului la pășunat
Pentru un management al efectivului cât mai corect, fermierul face o lotizare atentă a animalelor. Vacile cu viţei sunt grupate în loturi de cca. 20 animale adulte, cu viţei de aceeaşi vârstă, şi beneficiază de parcelele cele mai apropiate de fermă, pentru o mai atentă supraveghere. Tineretul femel şi tăuraşii sunt separați pe sexe şi în loturi de 15 animale, de aceeaşi categorie de vârstă şi greutate, pentru păşunat.
Iarna, animalele sunt întreţinute în grajduri semideschise, cu padocuri largi, şi hrănite cu fân și siloz. Doar tineretul aflat la îngrăşare primeşte un supliment de concentrate, în general spărtură de cereale, dar fără furaje proteice.
„Rusticitatea, robusteţea şi capacitatea de a valorifica cât mai bine furajele disponibile pe păşune sunt principalele avantaje ale rasei Limousin”, Cyrille Rousset, proprietar GAEC Rousset – Franța
Însămânţare artificială pentru 30% din efectiv şi fătări grupate
Întrucât cea mai mare parte a veniturilor fermei vine din vânzarea animalelor de prăsilă, fermierul practică o potrivire atentă a perechilor, respectiv a taurilor folosiţi la însămânţarea artificială. Toate animalele din fermă sunt înscrise în registrul genealogic al rasei Limousin şi sunt bonitate anual. Cele mai bune vaci (cca. 30% din efectiv) sunt însămânţate artificial cu material seminal de la cei mai performanţi tauri ai rasei. Campania de însămânţări artificiale începe în ianuarie pentru animalele selectate, iar pentru restul efectivului se practică monta naturală în harem. Ferma are cinci tauri autorizaţi pentru monta naturală.
„Grosul” fătărilor (cca. 80% din efectiv) se defăşoară în perioada septembrie – octombrie, dar fătările continuă până în noiembrie-decembrie.
Rusticitatea şi capacitatea de a valorifica păşunea
Pentru că fermierul îşi doreşte să valorifice cât mai bine păşunea şi costurile de întreţinere să fie reduse, selecţia animalelor se face în funcţie de sporul mediu realizat de tineret până în toamnă, la intrarea în stabulaţie, la vârsta de cca. 10 luni.
„Rusticitatea, robusteţea şi capacitatea de a valorifica cât mai bine furajele disponibile pe păşune sunt principalele avantaje ale rasei Limousin. Desigur, animalele care performează pe păşune vor avea un spor bun de greutate şi în grajd, atunci când sunt hrănite cu furaje de calitate. Atâta timp cât vacile sunt bune pentru reproducţie, le păstrăm în efectiv. Uşurinţa la fătare este un alt avantaj al rasei Limousin, spre deosebire de alte rase de carne consacrate. De obicei, vacile rămân în fermă până la vârsta de cel puţin 10 ani”, ne-a declarat Cyrille Rousset.
Vârsta la prima fătare aproape 3 ani
Spre deosebire de anii anteriori, fermierul a ţinut să evidenţieze faptul că a crescut vârsta la prima fătare a animalelor, care este acum, în medie, foarte de aproape de 35 de luni. Practic, viţelele sunt introduse la reproducţie la vârsta de doi ani. Acestă tendinţă a fost argumentată şi de către Olivier Rambert, director de export Interlim, organizaţia crescătorilor rasei Limousin.
„La rasele de carne nu trebuie să ne grăbim, mai bine aşteptăm ca viţelele să ajungă cât mai aproape de maturitate, să atingă greutatea corporală specifică pentru animalele adulte. Până la 2 ani şi chiar peste această vârstă, o vacă de carne este încă în plină dezvoltare, iar dacă gestaţia se instalează mai devreme, atunci şi creşterea/dezvoltarea corporală a animalului este afectată”, a spus Olivier Rambert.
Preţul vacilor a crescut cu 1000-1500 de euro
Conformaţia corporală armonioasă este una dintre trăsăturile rasei Limousin şi unul dintre criteriile de selecţie pentru Cyrille Rousset: „Ne dorim animale cu o bună dezvoltare corporală, adică spor mediu zilnic ridicat şi procent mare de carne în carcasă”.
Bonitarea şi clasificarea animalelor se face în funcţie de conformaţia corporală şi greutatea corporală. Cele mai bune animale, tăuraşi şi viţele, sunt păstrate sau vândute pentru reproducţie, iar restul sunt îngrăşate pentru carne până la vârsta de 12-14 luni.
Preţul cărnii de vită a crescut mult în anul 2025, atât în Franţa, cât şi în restul Europei. În luna octombrie, preţul primit de fermieri era de 7-8 euro/kg carcasă. „Chiar şi vacile reformă au un preţ mult mai bun decât în urmă cu un an (crescând cu 1000-1500 de euro – n.r.). Acum primim aproape acelaşi preţ pentru vacile reformă ca şi pentru tineretul îngrăşat, o carcasă de 400 sau 500-600 kg are aproape aceeaşi valoare”, a spus Cyrille Rousset.
11.400 euro cel mai bun tăuraş vândut de Cyrille Rousset în 2025
La mijlocul lunii noiembrie 2025, la licitația organizată de Centrul de testare şi reproducţie Limousin Gévial (Génétique viande limousine) din La Souterraine (Creuse, Franţa), cel scump tăuraşi a fost „Virtuo„, aparţinând lui Cyrille Rousset, vândut cu 11.400 euro.
La licitaţia Gévial, organizată simultan live şi online, se vând doar viţei testați, evaluați și monitorizați timp de cinci luni. Cei mai buni, primii 50% dintre tăuraşi au primit calificarea de „reproducător recomandat pentru producţia de carne” (RCV – reproducteurs conseillés viande), practic o autorizare/certificare oficială pentru monta naturală. Alături de aptitudinile pentru carne, docilitatea a fost un criteriu deosebit de important în acest an, deoarece aceşti tăuraşi urmează să „activeze”, în marea lor majoritate, în ferme pentru montă naturală.
Prețul de pornire pentru tăuraşii RCV a fost de 4.300 €, în conformitate cu prețurile „de pe piaţa cărnii de vită, iar preţul mediu de vânzare a fost de 6.490 €. Tăuraşul Virtuo, din ferma lui Cyrille Rousset, a înregistrat un spor mediu zilnic în perioada de testare de 1.460 g.
După Virtuo, următorul clasat a fost tăuraşul Moselle vândut cu 8.700 €, iar pe locul trei s-a aflat Valeureux, vândut cu 8.100 €, un alt tăuraş provenit din ferma lui Cyril Rousset.
Prețurile de vânzare ale animalelor de reproducţie RCV au înregistrat o creștere semnificativă, prețul mediu general al tuturor vițeilor vânduți la ultima licitaţie de la Centrul de reproducţie Gévial fiind cu 1.400 de euro mai mare decât anul trecut.
