De altfel, măsurile întreprinse de producător într-un adăpost modern trebuie să vizeze, în egală măsură, atât reducerea concentraţiei microbilor de pe toate suprafeţele care vin în contact cu laptele, cât şi obţinerea de lapte “curat”, cu cheltuieli minime.

Mulţi crescători de vaci din România, utilizează în prezent adăposturile cu întreţinere legată a vacilor la iesle şi cu aşternut de paie.

Ei întrebuinţează un astfel de sistem, deoarece sunt convinşi (în mod greşit însă) că, prin legarea vacilor la iesle, se poate controla mai uşor alimentaţia vacilor, se poate face economie de paie sau alte substanţe organice utilizate pentru aşternut şi se poate menţine curată partea posterioară a patului de dormit, pentru ca sfârcurile ugerului să nu ajungă în contact cu dejecţiile.

În realitate însă, oricât de mult s-ar strădui fermierul să evite aşezarea vacilor pe un aşternut încărcat cu dejecţii, eliminarea completă a acestei eventualităţi nu o poate realiza decât cu preţul unei oboseli ieşită din comun. Pentru a realiza aceasta, el ar trebui să rămână tot timpul în adăpost, pentru a înlătura dejecţiile, după ce acestea au fost depuse pe aşternut.

Reiese de aici că întreţinerea legată a vacilor nu este soluţia cea mai bună pentru evitarea murdăririi ugerului şi a sfârcurilor cu dejecţii şi, implicit, contractarea mamitei. În consecinţă, este absolut necesar să se găsească alte soluţii pentru întreţinerea vacilor destinate să contribuie la obţinerea laptelui curat.

Soluţia: stabulaţie liberă şi cuşete individuale

Pentru îndepărtarea tuturor inconvenientelor enumerate anterior, utilizarea de cuşete individuale de odihnă şi adăpostul cu stabulaţie liberă, reprezintă soluţia ideală în acest scop.

Adăpostul cu stabulaţie liberă, prevăzut cu alee de acces la iesle şi cuşete individuale de odihnă, au avantajul că sporesc productivitatea muncii şi îi dau posibilitatea fermierului să înlăture, aproape în totalitate, probabilitatea ca vaca să se aşeze cu trenul posterior pe aşternutul murdar cu dejecţii, evitând în acest fel contaminarea ugerului şi a sfârcurilor cu microbi banali (coliformi, streptococi, klebsiella), care pot produce aşa-numitele mamite ambientale.

Să precizăm avantajele întreţinerii dezlegate a vacilor şi a cuşetei de odihnă:

1. Bara de metal care traversează cuşeta de odihnă, aşezată la nivelul gâtului vacii, îl determină pe animal, ca atunci când se scoală din pat, să facă în mod obligatoriu un pas înapoi. În felul acesta, trenul posterior al vacii ajunge în afara cuşetei, pe aleea de plimbare, unde vaca poate urina şi defeca.

2. Cuşeta de odihnă dă posibilitatea fermierului să întrerupă înmulţirea microbilor în adăpost, prin eliminarea aşternutului format din materii organice (paie, rumeguş) şi folosirea aşternutului format din materii anorganice, aşa cum este nisipul de râu, madraţa formată din cauciuc zdrenţuit sau chiar salteaua cu apă.

3. Adăpostul cu întreţinere a vacilor în stabulaţie liberă şi cuşeta de odihnă, permit fermierului să-l amenajeze în aşa fel încât acesta să devină vara şopron fără pereţi, iar pe timpul iernilor cu vânt puternic, adăpost închis, cu pereţi formaţi din prelate mobile, din material plastic.

Principalul avantaj al unui astfel de adăpost îl reprezintă sporirea confortului, prin eliminarea, aproape în totalitate, a gazelor nocive (amoniac şi dioxid de carbon), care, în mod sigur, reduc vigilenţa şi eficacitatea sistemului de apărare a organismului şi, implicit, a ugerului, împotriva microbilor.

4. Adăpostul cu stabulaţie liberă a animalelor la frontul de furajare, mai are avantajul că animalul se poate hrăni şi odihni în voie şi la discreţie, şi numai atunci când el doreşte. Se ştie că odihna îndestulătoare şi confortabilă, însoţită de o rumegare completă, are drept urmare un consum voluntar mai mare de furaje echilibrate nutritiv şi care se soldează întotdeauna cu o producţie mai mare de lapte.

5. Adăposturile cu stabulaţie liberă şi cuşete de odihnă pentru vaci, fac posibilă mulgerea vacilor cu maşina la standul de muls, unde se pot lua toate măsurile de igienă a laptelui şi a ugerului, care să ducă la obţinerea laptelui curat.

Articol publicat în revista Ferma nr. 10(54)/2007