În cadrul ultimelor întâlniri ale Consiliului AgriFish, sub preşedinţia maghiară a Consiliului Uniunii Europene, România a fost în centrul dezbaterilor privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după 2027.
După ce în octombrie delegaţia României s-a opus adoptării concluziilor, invocând lipsa unui angajament suficient pentru reducerea disparităţilor între nivelurile de subvenţie din statele membre – un proces cunoscut drept convergenţă externă – se pare că ţara noastră şi-a reevaluat poziţia urmând să renunţe la acest veto.
În şedinţa AgriFish din 21-22 octombrie, România a fost singurul stat membru care a respins concluziile Consiliului, considerând că acestea nu sprijină suficient accelerarea convergenţei externe a plăţilor directe. Alături de ţările din Europa de Est, precum Bulgaria, Polonia, Estonia şi Letonia, România a solicitat închiderea diferenţelor în următorul buget multianual al UE, o poziţie sprijinită şi de alte state din regiune. Vezi aici ce spune ministrul Florin Barbu despre subvenţii!
Această opoziţie a dus la publicarea concluziilor ca document unilateral de către preşedinţia maghiară, fără acord politic unanim. Ministrul Agriculturii din Ungaria, István Nagy, declara atunci că şansele de a ajunge la un consens sunt minime până la preluarea preşedinţiei Consiliului de către Polonia, la 1 ianuarie 2025.
Schimbare de poziţie
Cu toate acestea, în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură, desfăşurat pe 3 decembrie, România a anunţat că este dispusă să susţină textul propus, ceea ce redeschide calea pentru un posibil acord în cadrul reuniunii AgriFish din această săptămână (9-10 decembrie). Această flexibilitate vine într-un context delicat, în care mai multe state membre, precum Grecia şi Cipru, şi-au exprimat rezerve faţă de distribuţia plăţilor PAC, cerând ca diferenţele structurale dintre regiunile UE să fie mai bine reflectate în alocări.
Ce urmează?
Textul prezentat de preşedinţia maghiară subliniază importanţa unei PAC dedicate, cu resurse „adecvate şi separate” pentru a răspunde multiplelor obiective ale politicii. Cu toate acestea, menţiunea explicită a separării PAC de politica de coeziune a fost eliminată, aparent la cererea Germaniei, ceea ce a alimentat speculaţiile privind o eventuală fuzionare a celor două politici în viitor.
În acest context, poziţia României poate influenţa decisiv viitorul PAC, în special în ceea ce priveşte convergenţa externă, un subiect sensibil pentru statele din est. Adoptarea concluziilor ar oferi o bază politică solidă pentru negocierile care vor defini bugetul post-2027, însă echilibrul între interesele diferitelor regiuni rămâne dificil de atins.
Accesează acest link şi vezi care au fost principalele solicitări ale României la Consiliul AgriFish din 18 noiembrie!
