Pentru Ionel Onofrei, crescător de vite Angus, banii europeni au fost mereu un sprijin. Şi-a început activitatea accesând fondurile destinate instalării tânărului fermier, iar după 10 ani şi-a modernizat exploataţia prin măsura 141.

Născut într-o familie de mici crescători de animale din satul Slobozia, comuna Stănişeşti, judeţul Bacău, Ionel Onofrei a plecat la vârsta de 20 de ani în Italia, unde a lucrat timp de aproape un deceniu în construcţii. Cu banii strânşi a cumpărat grajdurile fostului CAP din localitatea natală şi, împreună cu fraţii săi, a decis să pună bazele unei afaceri agricole.
Deoarece zona în care îşi desfăşoară activitatea este una deluroasă, cu pante abrupte, sole neuniforme şi soluri argiloase, cu productivitate redusă, au avut în vedere încă de la început o fermă mixtă, care să integreze producţia vegetală cu zootehnia.

Primul pas: Instalarea Tânărului Fermier

„Când am cumpărat grajdurile, în 2008-2009, eu încă lucram în Italia, dar veneam periodic acasă. Primii care s-au întors au fost fraţii mei. Din 2012 am revenit şi eu. Iniţial, ne gândeam să facem o asociaţie familială, dar până la urmă mi-am făcut un PFA ca să pot accesa fonduri pentru Tinerii Fermieri. Am scris proiectul şi în 2013 am făcut şi un curs de însămânţător de vite. Am cumpărat cu acei bani primele 10 junci Angus şi am început să luăm terenuri în arendă.

În fermă suntem implicaţi 3 fraţi şi lucrăm ca asociaţi. Am înmulţit an de an vacile şi am ajuns de la 10 la 150-160 de capete. Acum lucrăm împreună cam 150-160 de hectare de teren arabil”, ne-a povestit Ionel Onofrei.

23 de lei/kg la carcasă

„Am preferat să mergem pe vaca de carne şi nu pe cea de lapte pentru că e mai uşor de crescut şi de întreţinut. Angus nu e o rasă pretenţioasă, este rezistentă la boli şi mâncă aproape orice: paie, coceni, fân şi orice plantă care se poate balota. E adevărat că sunt mai puţini bani la vaca de carne decât la cea de lapte, dar şi necesarul de muncă este mai redus. Per ansamblu, noi suntem mulţumiţi, mai ales că, faţă de alte sectoare, la vaca de carne preţul a crescut constant în ultimii ani. În 2021 vindeam cu 15-16 lei/kg la carcasă, iar în prezent s-a ajuns la 23 de lei”, mă lămureşte fermierul.

Cu propriile furaje poţi fi pe profit

Însă lucrurile ţin şi de resursele fermei. ”Nu cumpărăm furaje, ni le producem singuri. Pe cele 150-160 ha de teren cultivăm grâu, porumb, orzoaică, lucernă şi floarea soarelui, la care se adaugă câteva parcele de fân. Întotdeauna facem distribuţia culturilor în funcţie de necesarul de hrană al animalelor, iar surplusul de producţie vegetală îl vindem. Dacă ar trebui să cumpărăm furaje, probabil că 23 lei/kg la carcasă nu ar fi suficient”, a adăugat Ionel Onofrei.

Specificul fermei dictează necesarul de utilaje

Odată cu creşterea efectivului de animale şi a suprafeţelor cultivate, Ionel Onofrei a realizat că are nevoie să îşi îmbunătăţească şi parcul de utilaje. „Am încercat să găsim cel mai bun raport calitate-preţ şi cele mai adaptate soluţii la condiţiile din ferma noastră. În 2017 am cumpărat 3 tractoare Case IH, iar în 2020 am luat o combină New Holland, modelul special adaptat pentru recoltarea în pantă. Pentru toate celelalte utilaje, în 2021, am realizat un nou proiect pe fonduri europene – Măsura 141 – şi i-am ales pe cei de la Green Expert, deoarece au preţuri bune şi sunt o echipă profesionistă. Avem de la ei semănători, remorci pentru cereale, remorci pentru baloţi, disc, scarificator, iar ultimele achiziţii sunt o remorcă tehnologică de furajare Triolet, un încărcător telescopic Weidemann, o greblă de fân Swadro 35 de la Krone şi presa de balotat Comprima V 180 XC, tot de la Krone”, ne-a declarat fermierul.

Balotiera nu zdrobeşte frunza, ci o adună în balot. Obiectivul nostru este să păstrăm cât mai multă frunză în balot, pentru că frunza este principala sursă de hrană din nutreţurile pentru vite. – IONEL ONOFREI, Crescător de animale, jud. Bacău

Krone Comprima V180 XC: o presă perfect adaptabilă

„Pe partea de producere a nutreţurilor, cei de la Green Expert ne-au propus soluţii cât se poate de adaptate nevoilor noastre. Fiind într-o zonă deluroasă, ne-am dorit o balotieră cu ax dublu, care să fie stabilă şi să aibă un sistem de frânare foarte bun. Modelul Comprima V 180 XC îndeplineşte perfect aceste cerinţe: poţi coborî fără frică cu ea încărcată, nu te împinge la vale.
De asemenea, având în vedere că noi recoltăm o gamă largă de furaje, ne doream o balotieră versatilă, iar modelul ales are o cameră de presare variabilă, care ne permite să realizăm baloţi rotunzi cu diametrul de 1-1,8 m. E un utilaj care funcţionează foarte bine atât pentru lucernă şi paie, cât şi pentru cocenii de porumb, care sunt ceva mai greu de balotat”, a afirmat Ionel Onofrei.

”Nu reuşim să facem noi brazda cât duce ea”

Totodată, fermierul băcăuan afirmă că a fost impresionat de randamentul şi de viteza de lucru a noii sale prese de balotat de la Krone: „Prima oară am utilizat-o pe timp de noapte la paie şi până dimineaţa am făcut 300 de baloţi cu ea, adică o medie de 30-40 de baloţi pe oră. Anul trecut, într-un sezon, am lucrat circa 120 ha şi am ajuns la un total de 1500-1600 baloţi. Modelul Comprima are un pick-up de 2,15 m şi un tocător cu 17 cuţite, ce mărunţesc la 7 cm, respectiv 14 cm, atunci când lucrează doar jumătate din cuţite. Este deosebit de eficient. Pur şi simplu nu reuşim noi să facem brazda atât de mare pe cât poate duce ea”.

SETĂRI ELECTRONICE ŞI MENTENANȚĂ FACILĂ

În egală măsură, după cum ne-a explicat managerul zonal Green Expert, Iulian Butacu, sistemul de ungere automat al balotierei şi cadrul de prindere al rolelor de plasă pentru legare permit operatorului să înlocuiască rolele singur în mai puţin de 3 minute.

„Iar asta nu este tot. Balotiera Comprima se conectează prin ISOBUS la tractor, iar cu ajutorul monitorului CCI pot fi prestabiliţi principalii parametri de lucru: exercitarea presiunii (miez, mijloc sau extern), dimensiunea baloţilor, nivelul de tăiere, etc. Obiectivul acestor dotări şi funcţii este acela de a avea baloţi omogeni şi rezistenţi, care să fie uşor de transportat şi depozitat ulterior”, a afirmat Iulian Butacu.