Cu două vaci, o junincă şi 10 hectare de teren, primite la desfiinţarea CAP-ului, în 1990, Sándor Költő, pe atunci tehnician veterinar, a început să crească vaci de lapte în grajdul casei părinteşti din Valea Crişului, jud. Covasna. A cumpărat primele utilaje agricole cu credite bancare, iar primul tractor U650 second-hand l-a adus din Ungaria, după ce a vândut o Dacie.

A continuat să muncească, să arendeze teren şi să investească în agricultură, iar ferma familiei Költő a trecut, etapă cu etapă, printr-un şir lung de transformări şi modernizări. Principalii paşi în dezvoltarea fermei au fost construirea unui grajd și a fermei în afara satului, un proiect cu fonduri UE pentru dotarea cu utilaje agricole şi achiziţia robotului de muls, odată cu a treia etapă de extindere a adăpostului, înfiinţarea Cooperativei Agricole Sepsi Tej şi implementarea proiectului pe Cooperativă (achiziţie de utilaje). „Pe lângă multă muncă, am avut noroc că toată familia a fost împreună, părinţii şi soţia, iar acum copiii. Urmează şi nepoţii”, ne-a spus Sándor Költő. Acum ferma familiei Költő are un efectiv total de 220 capete, din care 80 de vaci la muls, cu o producţie medie zilnică de 31 litri de lapte.

 De la stg. la dr.: Norbert Költő, Sándor Költő, Zsombor Költő şi Szilárd Ábrahám

Grajd cu stabulaţie liberă şi primul proiect european

Chiar dacă grajdul din sat a fost de mai multe ori extins, în 2012 Sándor Költő a hotărât să pună bazele unei ferme în afara localităţii. Apoi a ridicat şi primul adăpost în câmp, cu stabulaţie legată şi cu 50 de locuri. Exploatația a trecut prin mai mult etape de modernizare şi extindere.

Al doilea mare pas în dezvoltarea fermei a fost făcut în 2016, atunci când firma familiei Költő a câştigat un proiect european pentru achiziţia de utilaje agricole, cu valoarea de 550 mii de euro. „Atunci am schimbat toate utilajele din fermă, am cumpărat toată gama de utilaje de care aveam nevoie şi două tractoare. Pentru furaje verzi am ales o cositoare Krone EasyCut R 280 CR cu condiţionator, o greblă de răvăşit Krone KW 7.82/6×7, presa de balotat Krone Fortima F 1250 MC şi greblă de adunat cu două rotoare Swadro TS 620 Twin”, îşi aminteşte Sándor Költő.

În 2019, de la mulsul la conductă, în grajd, s-a trecut la robotul de muls.

Cooperativa Sepsi Tej, un mare pas înainte

Ultimul, dar nu şi cel din urmă mare pas înainte, a fost constituirea Cooperativei Agricole Sepsi Tej, în 2021, împreună cu alţi 3 fermieri, şi apoi implementarea unui proiect comun, pe Cooperativă, cu finanţare 90% din fonduri UE. În acest proiect, pe lângă alte utilaje, membrii Cooperativei au ales să cumpere o combină autopropulsată pentru recoltat furaje Krone Big X 530 cu trei headere: unul pentru porumb, unul pentru masă verde cu ridicare directă şi un pick-up pentru ridicat din brazdă. De asemenea, pentru producerea de furaje verzi au mai achiziţionat o presă Krone Bellima F 130, o cositoare frontală 320 cu condiţionator, o cositoare laterală Krone EasyCut R 280 CR şi o greblă de adunat cu un rotor. Utilajele sunt folosite în comun de membrii Cooperativei.

”Noi nu facem nici o diferenţă între clienţi. Abordăm cu seriozitate fiecare fermier. Mărimea fermei contează doar pentru alegerea tipului şi a caracteristicilor utilajelor, dar cu membrii cooperativei Sepsi Tej a fost simplu: au ştiut de la început ce vor.” – SZILÁRD ÁBRAHÁM, Reprezentant vânzări – manager de produs Krone la AgroWest

Calitatea zdrobirii boabelor de porumb siloz

Silozul este principala componentă a raţiei furajere în fermă. „Am ales Krone Big Xpentru capacitatea mare de lucru şi mai ales pentru calitatea zdrobirii boabelor de porumb. Asta contează cel mai mult pentru silozul de porumb. Chiar dacă este mai scump, banii aceia îi primim înapoi prin calitate – aşa am gândit noi atunci când am făcut achiziţia”, ne-a explicat Sándor Költő.

Recepţionată în septembrie 2022, combina Krone Big X 530 a fost folosită din plin la recoltarea porumbului pentru siloz. „Cu ajutorul Big X şi a unor remorci mari de transport, în mai puţin de două zile am pus în siloz 1500 tone de porumb. Anul trecut am avut o producţie bună de porumb siloz, am făcut între 50 şi 60 de tone/ha. Cei de la Limagrain ne-au spus că a fost, probabil, una dintre cele mai mari producţii din ţară”, a remarcat Sándor Költő.

Dispozitiv de distribuit inoculant pentru siloz

Cei cinci membri ai Cooperativei Sepsi Tej au un efectiv total de peste 600 de vaci şi lucrează o suprafaţă de aproape 400 ha. Ferma familiei Költő are 125 ha, proprietate şi arendă, din care cultivă 60 ha cu porumb, 25 ha cu lucernă, 15 ha cu secară, iar 25 ha sunt păşune. Secara este cosită pentru siloz şi apoi se seamănă porumb pentru siloz. „Înainte am făcut semisiloz din secară şi lucernă în baloţi înfoliaţi. Făceam câte 2500 de baloţi pe an. Am construit şi un dispozitiv pentru distribuirea de inoculant pentru siloz, ataşat presei de balotat, la intrarea materialului vegetal în camera de balotat. E o instalaţie simplă, un rezervor cu pompă electrică şi o duză prin care circa 0,6 litri de soluţie sunt distribuiţi per metrul cub de siloz”, ne-a spus Zsombor Költő, fiul cel mare.

Valoare bună la revânzare

Utilajele Krone cumpărate în 2016, chiar dacă sunt relativ vechi, „încă funcţionează perfect” ne-a spus Zsombor Költő. „Dacă ar fi să facem un nou proiect pe firmă, cu numai 65% finanţare, din vânzarea utilajelor vechi am acoperi partea noastră de finanţare. Suntem asiguraţi cu greble şi presă, poate doar o cositoare mai mare ar fi bună, pentru că vom avea curând şi un tractor mai mare”, a adăugat Zsombor Költő..

Referitor la colaborarea cu AgroWest BMB SRL, Sándor Költő ne-a spus: „atât la primul, cât şi la al doilea proiect, am făcut toate achiziţiile de utilaje prin AgroWest – şi numai aceasta spune totul despre încrederea pe care o avem în această firmă”.

Zsombor Költő

”RĂMÂNEM PE KRONE”

„Am avut Krone şi rămânem pe Krone. Suntem mulţumiţi de aceste utilaje şi nu am avut nici un fel de probleme, iar parteneriatul cu AgroWest ne aduce un plus de încredere. Am profitat şi de finanţarea de 90%, aşa că am ales numai utilaje de top. Calitatea furajului a fost primul lucru avut în vedere. Apoi, majoritatea timpului noi lucrăm cu utilajele şi ne gândim atât la timpul de lucru, cât şi la confortul propriu”, spune Sándor Költő.

un articol de

GHEORGHE GHIȘE