”La noi, no-till și minimum-till se leagă în primul rând de secetă și de reducerea cheltuielilor cu lucrările solului. Or, nu schimbi astăzi din «lucrat» în «nelucrat» și ai să vezi imediat ce bine o să fie”, atenționează Ion Voinea. Consultant tehnic la Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR), precum și la firma Alta Seeds, specialistul agronom Ion Voinea a analizat impactul trecerii de la cultivația clasică a terenului la sistemele conservative. Specialistul nu contestă tehnologia, dar atrage atenția că a practica brusc no-till doar din rațiuni care țin de profit este o greșeală.
NU SECETA A INVENTAT TEHNOLOGIILE MINIME
”Ceea ce mă intrigă este faptul că la noi, no-tillage și minimum-tillage sunt legate în primul rând de secetă și de reducerea cheltuielilor cu lucrările solului. Or, lucrările minime au apărut prima oară în zone climatice foarte bune, unde aprovizionarea cu apă era optimă și prin aceste tehnologii s-a urmărit optimizarea producțiilor. La noi se încearcă optimizarea profitului prin reducerea cheltuielilor, în primul rând”, consideră specialistul.
SATISFACȚIILE ȘI PERFORMANȚA, ABIA DUPĂ 10 ANI
Ion Voinea a dat exemplul unui fermier din Dobrogea, unde solul este extrem de arid, care prin anul 2010 a trecut cu totul la no-tillage. ”A vândut tot, pluguri, discuri… și a rămas numai cu mașina de semănat, mașina de recoltat și mașina de tratat în fermă. Și după vreo 10 ani în care a avut producții mai mici, cel mult egale – în special la porumb și la floarea-soarelui – față de culturile din tehnologia clasică, au apărut satisfacțiile. Adică în 2020 – an extrem de secetos -, când niciun vecin de-al lui n-a făcut cereale de toamnă, el a recoltat 4000 kg/hectar”, a exemplificat Voinea.
A FOST DEZASTRU ÎN PRIMII ANI DE NO-TILL
Potrivit lui Ion Voinea, fermierul în cauză abia după anul 2021 a început să facă producție bună la porumb și la floarea-soarelui: ”a fost dezastru în primii ani în care n-a lucrat terenul. A încercat să cultive porumb și floarea-soarelui; rădăcinile plecau la 3-4 cm adâncime, paralel cu solul, pe urma semănătorii. Și cum acolo se instala prima dată seceta, plantele erau foarte afectate. Dar după ce s-a refăcut structura solului, au început să apară performanțele”.
Consultantul FAPPR consideră că trecerea la no-till are nevoie de o perioadă lungă de tranziție și să se aplice totuși arătura la un anumit interval de timp.
„No-tillage nu trebuie privit doar ca o măsură antisecetă și pentru reducerea numărului de lucrări, pornind de la ideea ”cum să mă fac profitabil reducând cheltuielile!” – ION VOINEA, Consultant tehnic la FAPPR și la firma Alta Seeds
Porumb, floare sau sorg – ce culturi au potențial de profit în 2024?
Ce anume îi poate salva pe fermieri de un an agricol ratat?
”Consultanța devine cu atât mai importantă cu cât provocările sunt mai mari, pentru că dacă până acum recomandările generale erau aplicabile peste tot, acum nu mai poți să faci așa ceva, ci trebuiesc duse la punct fix, legate de condițiile concrete din zona și din ferma respectivă”, încheie Ion Voinea.
Cum se vede viitorul?
”Avem un an de alegeri. Va fi un haos. Doamne Dumnezeule, vor promite o groază. Vor face foarte puține, pentru că sunt sub presiunea faptului că nu prea au de unde. Toată lumea le cere, fermierii sunt oameni maturi, știu asta. Problema e că le-a cam ajuns cuțitul la os, de când tot știu și de când văd că nu primesc decât așa, punctual, câte un mic ajutor”, consideră specialistul. Avem nevoie de o gândire pe termen lung și atotcuprinzătoare. Așa ar trebui, nu un om, ci un organism care să prevadă rezolvarea asta pe termen lung, în etape, nu să mai bandajăm câte o rană din când în când – Ion Voinea.
