Ion Voinea, consultant tehnic la Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR), precum și la firma Alta Seeds, ne-a sesizat incertitudinile care macină fermierii la început de campanie de primăvară. Despre toate acestea, specialistul agronom ne-a vorbit pe îndelete într-un articol pe care-l puteți citi AICI.
”Cred că vor trebui și traderii să învețe căci pentru a face profit prin fermieri, nu prin marfa fermierilor, va trebui și tu să te schimbi și să te adaptezi, să înțelegi că oamenii ăștia nu o să mai poată continua doar cu porumb, floarea soarelui, rapiță, ci vor trebui să treacă și la alte culturi și să găsești piețe pentru culturile respective, să cauți soluții pe la FNC-uri, pe la fermele mixte care au și animale, din țară sau de-afară. Deci și ei vor trebui să facă eforturi să se adapteze, nu doar fermierii” – Ion Voinea, consultant tehnic la APPR și la firma Alta Seeds.
Vom mai recolta porumb în 2024?
În acest context al discuției, Ion Voinea atrăgea atenția că începând de anul trecut au scăzut foarte mult suprafețele de porumb, pe de-o parte din cauza amenințării secetei și pe de altă parte a cerinței europene de alocare a unei suprafețe pentru plante proteice și 4% pentru teren nelucrat, ceea ce a adus fermierii în imposibilitatea de a mai face monocultură.
”În acord cu reglementările europene privind GAEC 7, fermierii trebuie să răspundă și cerințelor pentru rotație. În sud și în jumătatea sudică a estului, rotația nu era o mare provocare, dar în zonele ceva mai umede, anumite regiuni din vest, nord-vest și jumătatea nordică a Moldovei, ca să nu mai vorbim de Transilvania, pe porumb se făcea monocultură minim doi-trei ani, pentru că porumbul era cea mai profitabilă cultură. Și acum deodată nu mai poți face monocultură”, arată Ion Voinea.
Hibrizii timpurii – o opțiune aproape… obligatorie!
”Eu cred că în primul rând la porumb fermierii vor da în jos plaja de maturitate a culturii. Vor veni pe variante de culturi mai timpurii, ca să acopere riscul secetei și al arșiței. Vor coborî în maturitate, deși coborârea maturității e cumva o potențială pierdere de potențial câștig prin producție. Dar e un risc pe care și-l vor asuma”, e convins Ion Voinea.
”Floarea soarelui e o provocare pe care vor fi forțați să și-o asume” – Ion Voinea
Alternativa la porumb există
”Floarea soarelui ar fi o soluție, pentru că e o plantă care are un management mai bun al apei în sol decât porumbul. Dar există acele limitări din cauza rotației în ceea ce privește bolile, mai ales că de acum trebuie să vii în rotație forțat și cu plante proteice, care poate să însemne soia, mazăre – culturi purtătoare de boli comune cu floarea”, explica agronomul de ce este atât de complicat a răspunde la întrebarea ”Ce și cum să alegi?”!
Floarea bate rapița!
”Floarea soarelui e o provocare pe care vor fi forțați să și-o asume, pentru că, până una alta, deși până acum nu părea, floarea soarelui pare să devină din ce în ce mai profitabilă în concurența cu rapița, pentru că rapița are în față toamnele foarte secetoase, cu dificultăți mari la înființare. Iar floarea, dacă e un fermier care știe tehnologie foarte bine, poate s-o ducă pe lângă secetă așa”, arată specialistul.
Dar și floarea soarelui are minusurile ei…
”Numai că și la floarea soarelui au apărut provocări noi. Nu mai sunt substanțe de tratament pentru mana florii soarelui decât cele noi. Și în cazul ăsta fermierii vor trebui cumva să întârzie data de semănat, ca să poată să evite perioadele optime de dezvoltare a manei florii soarelui. Asta în alte zone decât cele sud-estice, pentru că în sud-est, pe de o parte, trecerea de la o temperatură la alta în sol este foarte scurtă: poți să ai 6 grade azi și peste 3 zile să ai 10 grade C.
Pe de altă parte, atacul de Tanymecus în zonele sud-estice este cel puțin relevant față de celelalte zone. Adică e determinant în alegerea culturilor, iar floarea soarelui este cea mai expusă. Chiar dacă vor fi sau sunt derogări pentru tratamente…”, puncta Ion Voinea.
Eficiența neonicotinoidelor diferă de la porumb la floare
”Una e tratamentul cu neonicotinoide la porumb, unde insectele pot să mănânce de 2-3-4 ori până mor, și alta e la floarea soarelui unde au retezat coleoptilul și planta a murit, chiar dacă moare și insecta. Deci sunt foarte, foarte, foarte multe provocări și fermierul trebuie să decidă între toate provocările astea”, arată Ion Voinea, Consultant tehnic la FAPPR și Consultant tehnic la firma Alta Seeds.
Ce am putea pune în locul culturilor clasice?
”Dacă ar fi să te gândești totuși la înlocuirea culturilor clasice cu culturi noi, rezistente la secetă și la arșiță, asta nu depinde doar de fermier sau de cel care îl sfătuiește, depinde în primul rând de traderi. Și aici mă refer la sorg, despre care nu degeaba se spune că e o cămilă a deșertului”, explică specialistul.
Traderii pot face din sorg o cultură pe care să mizeze fermierii
”Cei care pot să pună la dispoziție semințe de sorg fac tot felul de eforturi în a populariza cultura, în a da cât mai multe detalii. Dar totul se oprește la traderi, dacă i-o ia fermierului la un preț care să-i ofere acestuia o satisfacție în a cultiva sau dacă îl duce în faliment, chiar dacă îi ia sau nu recolta, e cu totul altă situație”, puncta Ion Voinea.
