Grâu mai mult, rapiţă mai puţină!

Din cauza scumpirii îngrăşămintelor, fermierul din satul Chichineţu, comuna Ciocile, a fost nevoit să schimbe ponderea culturilor în structura de producţie.

„Am redus drastic suprafaţa de rapiţă; dacă până acum am cultivat circa un sfert din suprafaţa fermei, ajungând până la 125 de hectare, în acest an am semănat doar 40. Motivul este costul îngrăşămintelor foarte mare”, explică fermierul brăilean.

Acesta a optat să pună mai mult grâu (în jur de 150 de hectare) pentru că – în comparaţie cu rapiţa – nu este aşa mare consumator de fosfor şi potasiu, elemente chimice care s-au scumpit foarte mult, chiar dacă va trebui să nu repecte un asolament optim şi să vină cu grâu după grâu. Fosforul îl are în sol din anii trecuţi şi în primăvară va avea grijă să aplice ceva azot

Soiurile de grâu  Glosa şi PG 102 au excelat în câmpul de testare

„Am avut în testare şapte soiuri la irigat, din care am ales să cultiv unul străin nearistat şi două româneşti: Glosa şi PG 102, care au excelat. După ce s-a zvântat bine terenul am putut să pregătesc patul germinativ după floare şi porumb şi să semăn ceva mai mult grâu, undeva la 150 ha. Sămânţa mi-am produs-o singurel în fermă, am selectat-o, am tratat-o şi e gata de încorporat în sol, sub brazdă. Am o semănătoare performantă reglată de un priceput operator şi sper ca în cel mult 10 zile bune de lucru să închei campania însămânţărilor de toamnă”, susţine fermierul.

Investiţii în sistemul de irigaţii

Cristel Urse nu e prea încântat de roadele toamnei. După cum ne spune, porumb nu a făcut decât la irigat (87 ha); iar de pe celelalte 56 ha fără posibilităţi de udare nu a putut aduna nimic că producţia a fost zero. Fermierul a fost nevoit să toace plantele şi să le transforme în siloz pentru ferma de vaci. 

Îşi pune mari speranţe în extinderea suprafeţei la irigat cu aproape 200 ha. Printr-o investiţie comună a mai multor fermieri din zonă s-a reuşit modernizarea staţiei de pompare şi a reţelei de conducte îngropate pe o lungime de 3,2 km, proiect care l-a costat 210 mii euro, cu tot cu achiziţionarea echipamenului de udare.

„Am achiziţionat din fonduri proprii un pivot de 360 m, tractabil, pe care pot să-l poziţionez pe patru sole; în două asigur apa pe 90 de hectare cultivate cu grâu şi în celelalte două pe 80 ha de culturi prăşitoare”, explică cultivatorul.

Fertilizarea terenului cu îngrăşăminte naturale

Inginerul Cristel Urse are o experienţă bună în fertilizarea organică a terenului. În fiecare an fertilizează până la 25 de hectare de teren irigat, îndeosebi pentru culturile de porumb şi de grâu.

După calculul său, 4 tone de gunoi de grajd fermentat este echivalent a 100 kg de îngrăşământ chimic complexNPKtriplu 15. Fermierul completează la semănat cu încă 150 kg deNPK, iar la irigat, pe vegetaţie, vine cu azot lichid (uan).  

A renunţat la granulate în favoarea azotului lichid – uan!  

„Am schimbat tehnologia la fertilizare a porumbului irigat, renunţând la îngrăşămintele macrogranulate (azotat de amoniu) în favoarea azotului lichid – uan. (Uan este un îngrăşământ lichid, cu azot (N) obţinut din nitrat de amoniu şi uree care se poate administra odată cu apa de irigat, n.r.). Pentru aceasta am adaptat cultivatorul, montând un dispozitiv special. În primăvară am folosit prima dată această tehnologie şi văd că a dat rezultate! Iniţial a fost o investiţie destul de mare care se va amortiza în timp prin producţiie obţinute”, consideră inginerul Urse.  

Uan a aplicat şi la grâu în primăvară pe vegetaţie, recolta la irigat a fost bună – în medie s-a apropiat de 6.000 kg/ha. „Producţia fost slabă la neirigat; am fertilizat grâul cu uan, l-a forţat, a plecat în vegetaţie cu o densitate mare şi în momentul când nu a mai avut apă, s-a uscat. Plantele nu reuşiseră nici măcar să facă spicul. Fermierii care nu au fertilizat au fost mai norocoşi că au adunat ceva de pe câmp”, susţine brăileanul care la floarea soarelui a recoltat o medie de 1.500 kg/ha. 

Acesta a decis să nu facă stocuri şi a vândut producţia obţinută la momentul recoltării.

În decembrie, ferma de vaci va fi dată „la cheie!”

Lui Cristel Urse i se va lua o piatră de pe inimă peste puţin timp. „Mai am un pic cu proiectul „Înfiinţare fermă de vaci – achiziţie de utilaje”. În urmă cu câţiva ani, când am început construcţia, valoarea iniţială a fost de 700 mii de euro, dar cum s-au scumpit materialele, am contribuit suplimentar cu 170 de mii de euro; bani proveniţi din fonduri proprii şi din credite bancare. Acum constructorul lucrează la finisaje pentru ca la începutul lunii decembrie ferma de vaci să devină funcţională”, a explicat crescătorul de animale.   

Investiţia este prevăzută cu spaţii de cazare şi nutriţie pentru 60 de animale în lactaţie, cu o modernăsală de muls Brăduleţ (herringbone) cu două ori trei posturi, maternitate pentru vaci, creşă pentru viţei, vestiare, fosă septică, platforma de gunoi, instalaţii de alimentare cu apă şi de evacuare a dejecţiilor…

Fermierul din Chichineţu lucrează o suprafaţă de teren de 520 de hectare şi creşte 140 de vaci cu lapte.

Marian MUŞAT