Culturile de acoperire – cover crops sau covoarele verzi reprezintă o metodă eficientă pentru a îmbunătăți structura solului și diversitatea legată de rotația culturilor.
CUM ADUCEM AZOTUL LA SOL?
L-am provocat pe Dorian IB la o discuție cu cărțile pe față, la podcastul Ferma de la AgriPlanta-RomAgroTec pe care vă invit să-l urmăriți integral AICI!
Ce le transmite agronomul fermierilor români?
”Deasupra fiecărui hectar există 70 de mii de tone de azot atmosferic! Cum îl aducem la sol? Prin cultivarea de leguminoase, ceea ce eu fac. Și prin cultivarea de covoare verzi, compuse din specii graminee pentru răsărire și pentru vânt, dar și leguminoase pentru a îmbunătăți conținutul de azot”, spune tânărul agronom Ionuţ Bărbulescu alias Dorian IB.
”NU RECOMANDĂM să luați totul motamo de la noi, dar vă recomandăm să vă documentați foarte bine despre ecologizarea solului, despre beneficiile covoarelor verzi, despre beneficiile introducerii leguminoaselor în rotație. Rotația este una, asolamentul este altul. Nu faceți confuzii tehnologice, pentru că pe viitor vor duce inevitabil la pierderi economice” – DORIAN IB
CONFUZII TEHNOLOGICE = PIERDERI ECONOMICE
Poți să faci agricultură fără știință? ”NU! Poate merge un an, doi, că plouă. Dar până la urmă se va sparge undeva, o bulă…”, îmi spune Dorian.
Poți să faci agricultură cu zero pesticide pe termen lung și dacă n-ai știință? ”Fără știință nu merge. De exemplu, știm să facem rotația speciilor de cultură. Să sperăm că toți știm să o facem și că vom înceta cu aceste practici de monocultură. Dar puțini oameni pe care i-am întâlnit știu să facă rotația pesticidelor.
Atunci când știi să te folosești de o remanență, când știi la ce volum de precipitații se spală un anumit erbicid, când știi că un anumit erbicid va avea remanență pentru frunză lată când vei înființa cultura orzului, de exemplu, te salvează o fereastră erbicidul, după care apare fenomenul de alelopatie și te salvează alelopatia împotriva erbicidării.
Dar acestea sunt lucruri pe care trebuie să le descoperim împreună și trebuie să alocăm timp să instruim personalul din fermă, să ne instruim pe noi, să facem educație financiară, să ne reîmprospătăm cunoștințele tehnice”, explică agronomul.
”Am fost certat de cineva cu foarte multă experiență că am dat patru insecticide la câmpul meu de cereale păioase. Presiunea de dăunători a fost foarte mare, PED-ul a fost depășit și a trebuit să intervin. E adevărat că nu am avut îngrășăminte pentru că am avut premergătoare mazăre, dar presiunea de dăunători în cazul meu a fost foarte mare, afide în acel caz, și am intervenit pentru eliminarea lor. Toamna foarte călduroasă, iarna a venit târziu cu temperaturi prietenoase pentru dăunători, a trebuit să intervin”, spune Dorian IB.
BENEFICII INCONTESTABILE ALE CULTURILOR DE ACOPERIRE. RECUPERAREA AZOTULUI
O cultură de acoperire – numită uneori și ”cultură de captură” – este semănată între două acțiuni principale de prelucrare a solului. Plantarea are loc în mod normal în perioada de toamnă/iarnă.
Este important să se înființeze rapid culturi de acoperire după recoltarea cerealelor, pentru a obține toate beneficiile în ceea ce privește nutrienții din sol și captarea carbonului, se arată într-o analiză realizată de specialiștii de la Teagasc, din Irlanda.
Culturile de acoperire mențin acoperirea verde a terenului, recuperând astfel nutrienții rămași din sezonul anterior de vegetație. Cultura de acoperire generează un sistem radicular mare care recuperează azotul (N) rămas din cultura anterioară.
Dacă pe câmp nu există o acoperire verde în timpul iernii, acest N poate fi îndepărtat din sol și pierdut în apele subterane sau în cursuri de apă; prin urmare, o cultură de acoperire cu un sistem radicular mare și în profunzime este cea mai bună soluție.
Peste iarnă, cultura de acoperire stochează azotul pe care îl recuperează din sol în biomasa supraterană, până când acesta este încorporat înapoi în sol, primăvara. Azotul recuperat de cultura de acoperire se adaugă la fondul organic al solului și va deveni disponibil în timp pentru culturile cerealiere și prășitoare ulterioare.
Volumele crescute ale rădăcinilor generate de cultura de acoperire descompun straturile de sol. Acest lucru îmbunătățește structura solului, ceea ce duce la o stabilitate sporită și un drenaj mai bun. Rădăcinile reprezintă, de asemenea, o sursă de materie organică.
Una dintre amenințările majore la adresa productivității solurilor la nivel mondial este pierderea materiei organice din sol, în urma prelucrărilor mecanice ale acestuia. Materia organică reprezintă principalul depozit de nutrienți pentru plante, în special pentru azotul din sol.
Materia organică ajută, de asemenea, la reducerea compactării solului, deoarece acționează ca un amortizor între particulele de sol: nisip, nămol și argilă.
