Autorităţile de reglementare de la Bruxelles au dat undă verde pentru autorizarea a două noi soiuri de plante modificate genetic, aprobate pentru utilizare atât în consum alimentar cât şi furajer pe teritoriul Uniunii Europene.
Este vorba de hibridul de porumb DP202216, proprietatea intelectuală a companiei Corteva Agriscience, şi de o varietate de bumbac creată de Syngenta, sub numele comercial COT102. Porumbul modificat genetic DP202216 a fost dezvoltat pentru a conferi toleranţă la erbicidele care conţin glufosinat-amoniu şi pentru a oferi o oportunitate de îmbunătăţire a randamentului în condiţii de câmp, în timp ce bumbacul COT102 a fost dezvoltat pentru a conferi rezistenţă împotriva mai multor specii de lepidoptere.
Decizia Comisiei Europene vine într-un moment în care dezbaterea cu privire la alimentele modificate genetic este încă foarte intensă. Pentru unii, aceste modificări reprezintă un pas necesar şi întârziat în faţa provocărilor agriculturii moderne, în timp ce alţii le consideră un risc pentru sănătate şi mediu.
Interdicţie la cultivare
Comisia nu a aprobat însă cultivarea acestor plante modificate genetic pe teritoriul Uniunii Europene, ci doar importul acestora. Aprobările şi extinderile sunt valabile pentru o perioadă de zece ani, iar produsele obţinute din aceste culturi vor respecta normele stricte ale UE privind etichetarea şi trasabilitatea.
Conform autorităţilor de reglementare, culturile în cauză au fost supuse unui proces de evaluare riguros, care garantează un nivel înalt de protecţie pentru sănătatea umană şi animală, precum şi pentru mediu. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a emis un aviz ştiinţific pozitiv, confirmând că aceste culturi modificate genetic sunt la fel de sigure ca şi cele convenţionale.
Ingineria genetică rămâne un subiect controversat în UE
Decizia finală a Comisiei Europene a venit după ce nici statele membre, nici comitetul permanent de apel nu au reuşit să ajungă la un consens privind aprobarea plantelor modificate genetic. În acest context, Comisia a subliniat că era obligată din punct de vedere legal să ia o hotărâre.
Soiurile modificate genetic au ca obiectiv principal accesul fermierilor la plante mai rezistente, care necesită mai puţine pesticide şi care pot face faţă mai bine condiţiilor climatice extreme, cum ar fi seceta. Totodată, se urmăreşte îmbunătăţirea siguranţei alimentare. Cu toate acestea, criticii, inclusiv organizaţiile de mediu şi reprezentanţii magazinelor de produse ecologice, avertizează asupra riscurilor posibile, încă necunoscute, asociate acestor culturi.
