Coridorul Solidarităţii, mecanismul logistic creat de Uniunea Europeană pentru facilitarea exporturilor agricole ucrainene în perioada 2022-2024, ar urma să fie reactivat, susţine analistul Cezar Gheorghe, expert în agribusiness şi fondator al AGRIColumn.
Potrivit acestuia, decizia ar fi fost discutată recent în cadrul unei reuniuni la nivel înalt desfăşurate online, fără implicarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii din România. Într-un mesaj video adresat actorilor din sectorul agribusiness, Cezar Gheorghe afirmă că, în urmă cu câteva zile, a avut loc o întâlnire prin platforma Zoom la care au participat oficiali din Ucraina, Republica Moldova, România şi Comisia Europeană.
Printre participanţi s-ar fi numărat ministrul Agriculturii din Ucraina, ministrul Infrastructurii şi Transporturilor din Ucraina, ministrul Transporturilor din Republica Moldova, un secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor din România şi directorul general al DG MOVE din cadrul Comisiei Europene.
România, implicată în reluarea fluxurilor logistice
Potrivit analistului, în cadrul discuţiilor s-ar fi convenit reluarea efectivă a Coridorului Solidarităţii, mecanism care a funcţionat în perioada 2022-2024 pentru facilitarea tranzitului mărfurilor ucrainene către pieţele internaţionale.
Cezar Gheorghe susţine că Ministerul Agriculturii din România nu ar fi fost implicat în aceste discuţii şi afirmă că nici reprezentanţi ai spectrului politic pe care i-a contactat ulterior nu i-ar fi putut confirma existenţa acestor decizii.
În opinia sa, România va sprijini operaţiunile de tranzit prin porturile ucrainene Reni, Ismail şi Chilia, mărfurile urmând să fie direcţionate către Portul Constanţa. Totodată, în circuitul logistic ar urma să fie implicate şi porturile Galaţi şi Brăila. Transportul feroviar ar urma să utilizeze punctele de trecere Vadu Siret, Dorneşti şi Giurgiuleşti, în timp ce transportul rutier va completa fluxurile logistice.
Milioane de tone de marfă ucraineană aşteaptă să fie tranzitate peste graniţă
Analistul afirmă că a primit informaţii, din surse pe care le descrie drept aflate la nivel înalt în Republica Moldova, potrivit cărora aproximativ 3 milioane de tone de mărfuri ucrainene ar fi pregătite pentru tranzit prin Republica Moldova către Portul Constanţa. Cu toate acestea, Cezar Gheorghe precizează că preferă să trateze această cifră cu prudenţă, fără a o considera deocamdată confirmată.
Critici privind lipsa consultării sectorului agricol
În intervenţia sa, fondatorul AGRIColumn afirmă că a semnalat în repetate rânduri posibilitatea reactivării Coridorului Solidarităţii. Acesta susţine că ministrul interimar al Agriculturii ar fi avut la dispoziţie un plan şi o structură de măsuri pentru protejarea intereselor agriculturii româneşti, însă, în opinia sa, nu ar fi existat nici o reacţie oficială şi nici consultări cu organizaţiile profesionale sau cu reprezentanţii sectorului de agribusiness.
Primele efecte s-ar vedea deja în piaţă
Potrivit lui Cezar Gheorghe, primele semnale ale reluării fluxurilor comerciale sunt deja vizibile în piaţa cerealelor. Acesta afirmă că grâul ucrainean este ofertat în Portul Constanţa la 203 euro/tonă, în timp ce în Polonia este comercializat la aproximativ 200 dolari/tonă.
În acelaşi timp, susţine că operatorii logistici români încep deja să îşi redirecţioneze activitatea către porturile Reni şi Ismail, unde transportul cu barje până la Constanţa ar genera venituri de aproximativ 38 dolari/tonă.
În ceea ce priveşte transportul feroviar, analistul estimează un cost de aproximativ 78 dolari/tonă pentru ruta Ucraina – Portul Constanţa şi explică acest nivel ridicat prin faptul că infrastructura feroviară ucraineană a fost grav afectată în urma conflictului militar şi agresiunii ruseşti asupra ţării vecine.
Presiune asupra preţurilor şi a logisticii din România
În analiza sa, Cezar Gheorghe avertizează că reluarea Coridorului Solidarităţii ar putea genera efecte similare celor înregistrate în 2022. Acesta consideră că piaţa românească ar putea resimţi o nouă presiune asupra preţurilor cerealelor, pe fondul creşterii volumelor de marfă ucraineană aflate în tranzit.
În acelaşi timp, avertizează asupra riscului apariţiei unui deficit de capacitate logistică, atât în transportul feroviar şi rutier, cât şi în transportul fluvial, ceea ce ar putea îngreuna deplasarea mărfurilor româneşti.
Coridoarele Solidarităţii, esenţiale pentru exporturile Ucrainei
Coridoarele Solidarităţii au fost lansate de Uniunea Europeană în mai 2022, în colaborare cu Ucraina şi Republica Moldova, ca răspuns la perturbările provocate de războiul declanşat de Rusia. Scopul acestora a fost crearea unor rute alternative de transport – feroviare, rutiere şi pe căi navigabile interioare – care să permită menţinerea fluxurilor de import şi export ale Ucrainei, în contextul blocajelor din Marea Neagră. În prezent, aceste coridoare sunt considerate de Comisia Europeană o veritabilă „linie de salvare” pentru economia ucraineană.
Peste 226 milioane de tone de mărfuri exportate
Datele publicate de Comisia Europeană arată că, din mai 2022 şi până în prezent, prin Coridoarele Solidarităţii au fost exportate aproximativ 226 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Dintre acestea, circa 102 milioane de tone au reprezentat produse agricole, inclusiv aproximativ 94 de milioane de tone de cereale, seminţe oleaginoase şi produse derivate, iar alte 124 de milioane de tone au fost mărfuri neagricole, precum minereuri şi produse siderurgice.
În total, de la lansarea Coridoarelor Solidarităţii, aproximativ 252 de milioane de tone de cereale, seminţe oleaginoase şi produse conexe au fost exportate din Ucraina, 40% dintre acestea tranzitând Coridoarele Solidarităţii, iar 60% fiind expediate prin porturile de la Marea Neagră.
